„Blocați Totul": Mișcarea de protest care adâncește problemele politice ale lui Macron

Autor: Tiberiu Vasile

Benoit Vasselin și alți protestatari au confirmat că vor participa la acțiunile „Blocați Totul” programate în Franța în această săptămână. Totuși, detaliile despre ce vor face exact, când vor ajunge miercuri dimineață la sediul unui sindicat din Lille, rămân necunoscute.

Această incertitudine complică munca forțelor de securitate, care trebuie să gestioneze proteste masive într-un context politic deja fragil, pe fondul prăbușirii celui de-al patrulea guvern condus de președintele Emmanuel Macron în mai puțin de doi ani.

Inițial, mișcarea „Blocați Totul” a apărut online în luna mai, în rândul unor grupuri de dreapta, potrivit cercetătorilor și oficialilor. În prezent însă, ea a fost preluată de stânga și extrema stângă.

"Sunt extrem de furios pe sistemul politic din Franța"

Caracterul descentralizat și organizarea prin rețele sociale și Telegram fac dificilă evaluarea impactului real pe care protestele de miercuri l-ar putea avea.

Pentru a preveni orice incident major, autoritățile franceze au planificat mobilizarea a 80.000 de polițiști, având în vedere că aproximativ 100.000 de persoane ar putea participa și că vizate ar putea fi aeroporturi, gări sau autostrăzi, prin blocaje sau acte de sabotaj.

Sprijinul tot mai mare online al mișcării evidențiază nemulțumirea populară profundă față de ceea ce manifestanții consideră a fi o elită conducătoare disfuncțională, promotoare a unei politici de austeritate dureroase.

„Sunt extrem de furios pe sistemul politic din Franța, care favorizează marile corporații, care favorizează miliardarii ultrabogați și care... erodează drepturile cetățenilor francezi obișnuiți – exact cei care țin țara pe picioare”, a declarat Mathieu Jaguelin, 43 de ani, ghid turistic din sud-vestul Franței și membru al mai multor grupuri „Blocați Totul” pe Telegram.

Ministerul de Interne a refuzat să ofere comentarii pe marginea protestelor.

„Nu vom tolera niciun blocaj, nicio violență”, a declarat ministrul Bruno Retailleau la France 2. „Înțeleg furia... dar furia nu poate fi revărsată pe străzi.”

Furie Mocnită. Probleme economice în creștere

Luni, parlamentarii francezi l-au demis pe premierul François Bayrou din cauza planului său de reducere a datoriei, adâncind criza politică și fiscală a țării fără o soluție clară.

Participanții la „Blocați Totul” intervievați de Reuters au subliniat că sistemul politic nu mai răspunde nevoilor cetățenilor.

Unii cer reforme constituționale, alții solicită demisia lui Macron și impozite mai mari pentru bogați. Toți consideră că mișcarea este o reacție la haosul politic și speră că protestele vor forța autoritățile să acționeze.

„Autoritățile și guvernul ne-au trădat atât de mult încât nu sunt sigură că mai pot răspunde așteptărilor oamenilor”, a spus Louise Nechin, activistă de stânga din Paris.

Mișcarea „Blocați Totul” a fost comparată cu protestele „Vestelor Galbene” din 2018, care au început ca o revoltă a șoferilor împotriva taxelor pe motorină și s-au transformat într-o nemulțumire generală față de costurile vieții și inegalitate.

Reducerile de taxe în valoare de miliarde de euro au calmat acele proteste după șase luni, dar nemulțumirile au persistat și se regăsesc în mișcarea actuală.

Două sindicate majore au anunțat deja sprijin pentru „Blocați Totul”, iar alte sindicate plănuiesc greve pe 18 septembrie, ceea ce ar putea marca începutul unei noi perioade de tulburări sociale pentru Macron, aflat la putere din 2017.

Încrederea în instituții e în scădere

Paola Sedda, specialistă în mișcări online la Universitatea din Lille, a explicat că mișcarea s-a născut din furia provocată de propunerile de reduceri bugetare ale lui Bayrou, într-un context de încredere tot mai scăzută în instituțiile politice.

Lipsa de încredere a protestatarilor în mass-media tradițională și instituțiile politice a avut un ecou puternic.

O sursă din serviciile de informații franceze, sub protecția anonimatului, a declarat că unele grupuri străine „oportuniste”, inclusiv pro-ruse și pro-iraniene, „amplifică anumite hashtaguri populare, în special pe X... pentru a exploata un context intern sensibil”.

Cu toate acestea, „fenomenul rămâne relativ marginal comparativ cu publicațiile interne”, a adăugat sursa.

Ambasada Iranului la Paris a negat orice intenție de a interveni în treburile interne ale Franței, iar ambasada Rusiei nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Un moderator anonim al canalului Telegram „Blocați Totul” a precizat că uneori apar postări pro-Kremlin, dar acestea sunt „sistematic moderate sau criticate”.

„Aceasta nu schimbă realitatea de bază: originea și dinamica mișcării provin de la oameni reali, de aici, care își exprimă furia și dorința de schimbare”, a explicat el, conform Reuters.

CITEȘTE ȘI: De ce pică, în această seară, cu adevărat, Guvernul lui Macron? Laura Chiriac descrie starea din Franța: O mare teamă că-n 10 septembrie se instalează haosul

Apelul lui Marine Le Pen în procesul deturnării de fonduri europene, programat cu un an înaintea prezidențialelor