Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Un amfibiu, cel mai scump exponat de la Târgul de ambarcaţiuni

Sebastian Florea / 28 sep 2019 / 17:11

Un amfibiu de peste 90.000 de euro este cea mai scumpă ambarcaţiune prezentată zilele acestea la târgul de specialitate organizat pe faleza Dunării din Tulcea.

Evenimentul organizat în perioada 26 - 29 septembrie de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, în parteneriat cu instituţia omoloagă din Tulcea, aduce în atenţia publicului oferta celor mai importanţi producători din domeniul ambarcaţiunilor.

"Este un utilaj conceput de doi ruşi cu posibilităţi financiare care au vrut două jucării cu care să meargă la pescuit în Siberia, să aibă capacitatea să meargă 24 de ore fără să oprească, în sensul să aibă combustibil şi să nu se strice repede. Merge pe apă, poate să iasă din apă indiferent de ce fel e malul, pietros, mâlos, merge pe gheaţă, practic merge pe oriunde şi poate să depăşească şi un copac căzut. Roţile au o presiune foarte joasă, se umflă automat chiar şi în timpul mersului. Maşina pluteşte, chiar dacă roţile sunt dezumflate complet. Şi dacă scoatem două roţi din faţă sau din spate, ea se deplasează oricum", a declarat, pentru AGERPRES, directorul firmei care importă ambarcaţiunea, Viorel Cristea.

Consumul amfibiului este de trei litri de motorină pe ora de mers.

"Are un motor diesel de 1.500 de metri cubi, 45 de cai putere, poate ajunge la 45 de kilometri pe oră, când este pe apă poate ajunge la şase kilometri pe oră, poate căra o tonă sau opt persoane", a precizat Cristea.

Printre accesoriile cele mai scumpe de ambarcaţiuni care pot fi văzute la târg se află şi un motor de 40.000 de euro, potrivit reprezentantului firmei importatoare, Tiberiu Marinescu.

"Cu cât consumul de motorină este mai mic, cu atât mai puţin dioxid de carbon se bagă în apă. Pus la o barcă de două sau trei tone, la o viteză de 55 de kilometri pe oră, consumă 13 litri, în comparaţie cu un motor pe benzină al cărui consum este de 40 de litri în aceleaşi condiţii. Motorul este pentru aplicaţii comerciale, iar până la finele anului avem de realizat două proiecte cu o capacitate de câte 200 de cai putere", a menţionat Marinescu.

Cele mai scumpe ambarcaţiuni clasice prezente pe faleza Dunării ajung la acelaşi preţ cu al motorului diesel, iar pentru că nicio barcă nu poate fi dusă la un service fără o maşină la târg sunt prezentate şi câteva autovehicule.

Printre acestea se află şi o maşină electrică al cărei preţ este de circa 50.000 de euro la mâna a doua.

"Maşina are 4.100 de acumulatori şi este mai accesibilă la mâna a doua decât una clasică, cu aceleaşi dotări şi caracteristici. Mai mult, la maşina asta nu ai nevoie de revizie, nu plăteşti impozit, ai cheltuieli mai mici cu sistemul de frânare şi e de cel puţin patru ori mai eficientă din punctul de vedere al utilizării energiei, aşa că drumul de la Bucureşti la Tulcea m-a costat 36 de lei", a declarat reprezentantul unei firme din Bucureşti, Tudor Roşca.

El a spus că societatea pe care o reprezintă le oferă proprietarilor de ambarcaţiuni şi soluţii pentru transformarea bărcilor clasice în unele prietenoase cu mediul.

"Avem panouri fotovoltaice de mici dimensiuni, flexibile, care sunt proiectate special pentru ambarcaţiunile de mici dimensiuni. Sunt soluţii care costă de la 400-500 de euro şi pot ajunge la 5.000 de euro. Dar cu 5.000 de euro poţi transforma o barcă tradiţională din lemn într-una prietenoasă cu mediul. Autonomia este de 30 de kilometri, iar pentru încărcare este nevoie de trei sau patru ore. Toată industria aceasta este la început şi acum ne concentrăm să modificăm ambarcaţiuni mari", a explicat Roşca.

Târgul de ambarcaţiuni de pe faleza Dunării din Tulcea a atras o mulţime de turişti.

"Pe faleză, mai trebuie îmbunătăţit carosabilul. Îmi place cum arată bărcile, dar acum faleza pare puţin aglomerată. E în regulă însă. Dacă aş fi în zonă, mi-aş cumpăra o barcă, dar aşa nu are rost", a afirmat Viorel Florea, în vârstă de 50 de ani, din Suceava.

Secretarul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Tulcea, Marcel Popescu, şi-a exprimat speranţa ca proiectul de reamenajare a falezei să aibă în vedere realizarea unei infrastructuri corespunzătoare pentru organizarea unor astfel de evenimente.

"Sper ca în proiectul de reamenajare a falezei să se ţină cont de faptul că zona este un loc pretabil pentru organizarea unor asemenea acţiuni care au nevoie de o infrastructură corespunzătoare", a afirmat Popescu.

El a amintit că târgul de ambarcaţiuni nu a mai fost organizat la Tulcea din 2012 şi şi-a exprimat convingerea că evenimentul şi-a atins scopul.

"După 23 de ediţii, pot spune că acest eveniment şi-a atins scopul. Prin anii '90, la Tulcea nu exista nicio firmă specializată în acest domeniu. Reţineţi că acesta nu e doar unul de plaisir. Acum (...) sunt firme foarte puternice în Tulcea, firme care şi-au relocat activitatea în Tulcea, firme care contribuie corespunzător la bugetul local, iar pentru ele nu se face mare lucru. Este nevoie de investiţii care să sprijine dezvoltarea acestui domeniu. Mă gândesc la marine, acele porturi turistice în care firmele să-şi desfăşoare activitatea şi care ar permanentiza şi ar ridica nivelul prestaţiilor de servicii turistice", a susţinut Popescu.

La deschiderea târgului de ambarcaţiuni, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, a anunţat investiţii pentru dezvoltarea afacerilor în domeniu.

"Atât Consiliul judeţean, cât şi AZL Sulina (entitatea din subordinea CJ care administrează faleza din Tulcea - n.r.) implementează sau vor implementa în curând proiecte care au drept scop îmbunătăţirea posibilităţilor de acostare, după modelul Murighiol, Sulina sau Sfântu Gheorghe. Sunt mai multe propuneri în curs care vor crea noi facilităţi, ţinta mea principală fiind însă investiţiile masive care să schimbe faţa portului Tulcea", a afirmat el.

Faleza Dunării este una dintre cele două zone importante de agrement din municipiul Tulcea. Ea a fost deţinută, din 1991 până în anul 2017, de APDM Galaţi, Primăria municipiului Tulcea şi CJ Tulcea. De-a lungul timpului, oficialităţile tulcene au criticat compania gălăţeană din cauză că nu a întreţinut zona, iar operatorii portuari s-au plâns de nenumărate ori din cauza tarifelor şi a serviciilor oferite.

Consiliul Judeţean a preluat în urmă cu aproape doi ani în administrare o parte din faleza din municipiu şi doreşte să o reamenajeze printr-un proiect cu un buget total estimat de 40 de milioane de euro, finanţat din fonduri europene. Pentru acest proiect, CJ Tulcea a realizat anul trecut un studiu de fezabilitate, iar anul acesta a semnat contractul de finanţare şi a început organizarea licitaţiei pentru desemnarea firmei care va reamenaja zona.

Tulcea este unul din judeţele cu cele mai multe ambarcaţiuni din România, fiecare familie din satele izolate din Delta Dunării având o una.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy