Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină, și a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian. Mai multe date nu se cunosc cu certitudine, neexistând niciun document al epocii, care să conțină date despre viața sa. Ceea ce se știe despre el a fost scris ulterior.
S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
Martorii suferințelor Sfântului Gheorhe, uimiți de puterea sa de a rezista la durere, au renunțat la credința în zeități păgâne, îmbrățișând creștinismul. O dovadă a sfințeniei sale o reprezintă o minune săvârșită de Sf. Gheorghe în timpul întemnițării sale. Atingând trupul unui deținut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, să se creștineze. Întrucât Sf. Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunțării la creștinism, Dioclețian a ordonat omorârea prin decapitare a Sf. Gheorghe și a soției sale, conform crestinortodox.ro.
SFÂNTUL GHEORGHE. SUPERSTIȚII DE SF. GHEORGHE
1. Nu uita sa iti pregatesti ogorul de vara. In zonele rurale, barbatii gatesc portile caselor si casele, tarnaturile (prispa inchisa cu scandura) pentru sosirea verii. Acestia pun ramuri inverzite ori crengute cu florile care au aparut deja in luna aprilie. Ramurile verzi se pun nu doar la case, ci si la mormintele neamurilor ca sa aiba o viata linistita in lumea de dincolo, potrivit huff.ro.
2. Nu uita sa hranesti un animal. Ziua Sfantului Gheorghe este si ziua necuvantatoarelor. Ramurile verzi se pun si in grajduri, iar in aceasta zile pasarile de curte nu se hranesc cu graunte, ci doar cu ierburi si alte plante verzi. Acelasi lucru este valabil si pentru cai si vite. Cei care locuiesc la oras trebuie sa hraneasca macar un animal pentru a avea noroc si belsug in toate. Asadar, daca vezi un caine amarat pe strada sau o pisica abandonata, ofera-i o bucata de paine. Dumnezeu iti va multumi pentru asta.
3. Nu ai voie sa speli sau sa calci haine. Daca vrei sa mergi la biserica, pregateste-ti hainele inainte cu o zi. Se spune ca cei care spala haine in ziua Sfantului Mare Mucenic Gheorghe vor varsa multe lacrimi amare. Apa folosita pentru haine se va transforma in siroaie de lacrimi.
4. Barbatii nu au voie sa iasa cu capul descoperit. In cateva zone ale Romaniei, barbatii nu ies in sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinsi de spirite malefice, fermecati si transformati in cai.
SFÂNTUL GHEORGHE. TRADIȚII DE SF. GHEORGHE
În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă unele tradiții , convinși fiind că acestea atrag norocul și sănătatea în viața lor.
Tradiții de bun augur în ajunul praznicului
În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit "Sângiorzul vacilor" sau „Alesul". Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii şi locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls şi se prepară primul caş.
SFÂNTUL GHEORGHE. Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice
Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice şi strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiţie, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteaul, scrie click.ro.
SFÂNTUL GHEORGHE. Ritualul numit "colacul oilor" sporește producția de lapte
În multe zone din țară, în ajunul sărbărorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea galeții în care se mulge pentru prima data laptele oilor se așează "colacul oilor", un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă și sare, apoi se unge cu gălbenuș de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiției, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producția de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se folosește, o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele și va alunga forțele malefice, destul de active în ajunul praznicului.
SFÂNTUL GHEORGHE. În ajunul sărbătorii, oamenii priveghează
În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul.
SFÂNTUL GHEORGHE. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată
De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolta să fie bogată în anul următor.
SFÂNTUL GHEORGHE. O datină pentru a avea spor la lucru
În 22 aprilie, dimineața, gospodinele scot în curtea casei uneltele de țesut, încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul.
SFÂNTUL GHEORGHE. Datini care cheamă ursitul pentru fetele de măritat
În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, tinerele cred că vor fi înzestrate cu sănătate şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
