Semnificația ceaiului de tei, explicată din BNR. ”După două ore de explicații, țara a rămas fix cu o idee”

”Logica ceaiului de tei și anticipațiile inflaționiste. Joc de cuvinte sau este mai multă substanță în spate? După două ore de prezentări intense și elaborate, cifre, grafice, clarificări, inflația care ne lovește pe toți, prognoze, dobânzi, deficite, măsurile luate de BNR, decizia de politică monetară, ratele la credite, explicații și comunicare la cele mai înalte standarde și transparență maximă, totul pe un ton calm, țara a rămas cu fix o idee: ceai de tei.

Eu văd logica ceaiului de tei astfel: referirea vizează isteria episodică din spațiul public pe care am văzut-o când cetățenii au fugit la casele de schimb și au cumpărat euro la 5,3 lei și când s-au format cozi la benzinării sau la ulei. Acest mesaj invită la calm și rațiune, în decizii și în discuții, invită la o abordare echilibrată. Semnificația mesajului cu ceaiul de tei este una mult mai profundă: atacă problema anticipațiilor inflaționiste, pentru că BNR nu vrea să întâmpine o problemă suplimentară prin canalul anticipațiilor. Încercăm desigur să temperăm lucrurile și pe căile de comunicare, comunicarea este crucială când vine vorba de politica monetară. Măsurile trebuie înțelese pentru a își atinge scopul.

”Inflația este o boală, iar BNR aplică medicamentul, crește dobânzile, chiar dacă nu este plăcut pentru pacient”

Ce înseamnă anticipațiile inflaționiste: dacă ar mai exista episoade de isterie, atunci populația ar putea crede, incorect, că… episoadele vor tot continua și că prețurile vor continua să crească, crez ce ar face rău… tot populației. Deci isteria ar crește prețurile, iar creșterea prețurilor ar crea... și mai multă isterie. Panica ar crea panică, iar anticipațiile viitoare s-ar hrăni cu anticipațiile curente, pentru că inflația se hrănește cu inflație dacă banca centrală nu ia măsuri. Însă BNR ia măsuri, de aproape un an, folosind instrumentele specifice pe care le are, acum fiind în luptă directă cu inflația.

“Încrederea este cheia ușii spre succes” este titlul unei opinii publicate de mine în urmă cu un an. Explicam la acel moment că băncile centrale se bazează pe încrederea publicului, încrederea că vor lua măsurile necesare pentru a stăvili inflația, chiar dacă nu sunt plăcute (creșterea dobânzilor). Fără credibilitate, anticipațiile s-ar pierde, și pe bună dreptate. Dar nu e cazul. Luăm măsuri cât se poate de echilibrate având în vedere contextul. Ar fi cazul dacă în loc să crească dobânzile, BNR… le-ar scădea, ca să avem și noi dobânzi negative și ca să fie aplaudată de politicieni. Dar nu e cazul. Inflația este o boală, iar BNR aplică medicamentul, crește dobânzile, chiar dacă nu este plăcut pentru pacient. Știm ce medicament trebuie aplicat și avem stocuri suficiente, însă contează foarte mult dozajul (cât) și timing-ul (când) este aplicat, la acest "fine-tuning" lucrăm. Nenumăratele semnale de alarmă trase ieri la adresa “problemei fiscale” a deficitului (la 4 lei încasați Statul mai cheltuie încă 1, lună de lună, an de an) au răsunat puțin în spațiul public... ceaiul de tei a făcut însă valuri... În această cheie am văzut eu lucrurile.” scrie Cristian Popa, pe Facebook, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

Ce a spus Mugur Isărescu

"La nivelul cererii suntem cu un exces de cerere la limită. Aici abordările acestea simpliste, de "hai să facem dobânzile real pozitive". Dobândă real pozitivă are cineva în lumea de astăzi în prezent? Nu are pentru că este altceva, este vorba un şoc pe partea ofertei, dar când vedem cum se duce impactul pe celelalte preţuri acolo trebuie să acţionăm. Şi cu relativă forţă pentru că, observaţi, în trimestrul I 2022 Core2 ajustat a crescut mult mai mult, chiar decât ne-am fi aşteptat noi. Au fost mai multe canale. Presiunile costurilor s-au transmis cel mai acut pe segmentul alimentelor procesate, cu ponderi ridicate ale cheltuielilor cu materiile prime şi transportul. Preţurile la energie s-au transmis în cotaţiile produselor agroalimentare, pe canalul costurilor cu transportul, îngrăşăminte şi furaje, dar şi pe un fundal se să spunem de început de panică. De aceea nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles, dar eu cred că autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Nu? Am înţeles şi eu mesajul. Mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (şeful Direcţiei stabilitate financiară din Banca Naţională a României, n.r.). Deci e un sfat bun pentru că şi acest canal psihosocial, al anticipaţiilor, discuţiile care nu se mai termină cu inflaţia şi exagerările sunt specifice, dar nu fac bine", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News