România, 1.124 de focare de pestă porcină. Șeful ANSVSA: Hrănirea primitivă, principalul factor de risc

Bogdan Cotigă / 30 noi 2018 / 06:13 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Pesta porcină africană (PPA) evoluează în România în 294 de localităţi din 18 judeţe, fiind înregistrate 1.124 focare, dintre care 16 în exploataţii comerciale, şi 300 de cazuri la mistreţi, conform datelor Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Până în prezent au fost eliminaţi 361.719 de porci afectaţi de boală. Autoritatea veterinară anunţă că până la această dată au fost despăgubiţi 7.953 de proprietari, valoarea totală a plăţilor depăşind 205,65 milioane de lei. De asemenea, au fost stinse 6 focare în judeţul Satu Mare şi un focar, singurul de altfel din judeţul Dâmboviţa, iar unitatea de procesare a cărnii aparţinând societăţii S.C. Carniprod SRL şi-a reluat activitatea, în data de 14 august 2018. Conform datelor ANSVSA, cele mai multe focare sunt în continuare în judeţele Tulcea - 570, dintre care 5 focare la exploataţii comerciale şi un focar, la o exploataţie de tip A şi 82 de cazuri la mistreţi, în Ialomiţa - 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi, în Brăila - 117 focare, dintre care 9 focare la exploataţii comerciale şi un două cazuri la mistreţi, în Călăraşi - 100 de focare, unul la o exploataţie comercială şi 24 de cazuri la mistreţi, iar în Constanţa - 88 de focare în gospodăriile populaţiei şi trei cazuri la mistreţi.

Nu avem o formă de disciplină socială

Recent, şeful ANSVSA, Geronimo Brănescu, declara că interzicerea creşterii porcului în gospodăriile populaţiei pe o anumită perioadă de timp, pentru limitarea extinderii pestei porcine africane pe teritoriul României, nu poate fi luată în calcul de autorităţi, chiar dacă este una dintre măsurile tot mai des cerute de reprezentanţii industriei agroalimentare autohtone, întrucât s-a dovedit a fi singura care a dat rezultate în alte ţări europene unde a evoluat această boală. 'Nu ştiu dacă este prea mult ceea ce îmi doresc, dar mi-aş dori o formă de disciplină socială, în sensul de a se înţelege riscurile la care se supune populaţia care sacrifică porci în zonele afectate şi poate genera transferul bolii direct sau indirect în regiuni încă indemne, neafectate de boală. Sigur că factorul cel mai important care generează acest risc este hrănirea aceasta neconformă a porcului, nu ştiu dacă este corect, dar aş spune chiar primitivă, cu resturi alimentare. Este principalul factor de risc care face posibil transferul bolii dintr-o regiune afectată într-una neafectată. Trebuie să înţelegem că generăm nişte riscuri cu nişte consecinţe enorme, care afectează cetăţenii ţării. Nu cred că poate sau îşi propune cineva să controleze în detaliu fiecare cetăţean care sacrifică porcul, îl plimbă, îl duce dintr-o parte în alta. Oamenii trebuie să înţeleagă. Nu putem pune un jandarm la fiecare poartă', a declarat pentru Agerpres preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu. 



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24