În cele două zile ale reuniunii desfăşurate pe insula indoneziană Bali, participanţii au încercat să găsească soluţii pentru crizele alimentară şi energetică mondiale, precum şi pentru stoparea creşterii inflaţiei.
Însă o nouă confruntare între statele occidentale, care denunţă impactul războiului din Ucraina asupra economiei, şi Rusia, care acuză că sancţiunile occidentale sunt la originea deteriorării conjuncturii economiei mondiale, a făcut imposibil consensul necesar redactării unui comunicat comun.
În locul acestuia, Indonezia, care deţine preşedinţia rotativă a G20, a emis o declaraţie în numele acestei preşedinţii, în care evidenţiază punctele asupra cărora statele participante au fost de acord.
G20 s-a angajat să creeze un forum în cadrul căruia miniştrii agriculturii şi de finanţe să caute soluţii pentru...
Astfel, G20 s-a angajat să creeze un forum în cadrul căruia miniştrii agriculturii şi de finanţe să caute soluţii pentru nevoile de alimente şi îngrăşăminte, după modelul unui forum al miniştrilor sănătăţii dedicat pandemiei COVID-19.
Am făcut de asemenea progrese asupra creşterii rolului sectorului privat şi celui al instituţiilor financiare în combaterea schimbărilor climatice, mai menţionează preşedinţia indoneziană a G20, subliniind că membrii acestui grup au fost de acord asupra necesităţii reglementării criptomonedelor şi a colaborării lor în chestiuni fiscale, cu obiectivul aplicării din 2024 a unui impozit minim de 15% pe profitul multinaţionalelor.
La rândul ei, preşedinta executivă a Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, le-a cerut statelor G20 să facă tot ce le stă în putere pentru a diminua creşterea inflaţiei, să-şi adapteze politicile bugetare şi să coopereze.
Perspectivele s-au deteriorat semnificativ şi incertitudinile sunt foarte mari, a atenţionat Georgieva.
Războiul din Ucraina, omniprezent în discuţiile de la această reuniune
Războiul din Ucraina a fost omniprezent în discuţiile de la această reuniune, din perspectiva implicaţiilor sale asupra pieţelor şi accentuării crizelor alimentară şi energetică. Indonezia nu a cedat presiunilor statelor occidentale care i-au cerut să excludă Rusia de la întâlnire. Doi responsabili ruşi au fost prezenţi, în timp ce ministrul rus de finanţe Anton Siluanov a intervenit prin legătură video, la fel şi omologul său ucrainean Serghei Marcenko.
În acest timp, secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a avut discuţii bilaterale cu miniştrii de finanţe saudit, indonezian şi turc, faţă de care a pledat pentru plafonarea preţului petrolului rusesc, mod în care Washingtonul doreşte să reducă din veniturile Rusiei în speranţa că aceasta va întâmpina şi mai multe dificultăţi în finanţarea armatei sale, notează Agerpres.
Citește și - Euro a ajuns să valoreze mai puţin decât un dolar. FMI avertizează că vin timpuri foarte dificile
Moneda euro a coborât miercuri, pentru scurt timp, sub pragul simbolic de un dolar, o situaţie fără precedent după luna decembrie 2002.
La scurt timp după publicarea unor date statistice care arată o creştere accelerată a inflaţiei în SUA în luna iunie, ceea ce deschidea calea unei politici monetare şi mai restrictive din partea Rezervei Federale americane, moneda euro se tranzacţiona pentru 0,9998 de dolari în jurul orei 12.45 GMT, o premieră de la introducerea sa în circulaţie, potrivit Agerpres.
"Raţionalizarea gazelor naturale, aşteptata recesiune, sunt toate motive solide pentru a fi pesimist cu privire la euro", este de părere Stuart Cole, economist la Equiti Capital în Londra. Potrivit economistului, aceşti factori vor îngreuna sarcina Băncii Centrale Europene de a majora costului creditului, ceea ce va adânci şi mai mult diferenţele de dobândă dintre SUA şi Europa.
Istoricul valoric al monedei euro
De la introducerea sa în circulaţie în 1999, moneda euro a petrecut foarte puţin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situaţie a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.
Chiar dacă are o istorie relativ scurtă de două decenii, moneda euro este a doua cea mai căutată valută pe pieţele mondiale de schimb valutar, iar tranzacţiile zilnice euro/dolar sunt cele mai mari de pe piaţa valutară globală care are o valoare de 6.600 de miliarde de dolari pe zi.
Deprecierea euro și consecințele economice
Deprecierea euro, care a pierdut 12% din valoare de la începutul anului, este o nouă bătaie de cap pentru BCE. Un euro mai slab face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie. Pe de altă parte, încercarea de a susţine cursul de schimb al euro cu dobânzi mai mari ar putea agrava riscurile de recesiune.
Intervențiile BCE ar putea schimba evoluția euro
Economiştii se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să înceapă să majoreze dobânda de referinţă la reuniunea din 21 iulie, aceasta fiind prima majorare a costului creditului în zona euro decisă în ultimii 11 ani. În schimb, începând din luna martie şi până în prezent, Banca centrală a SUA a majorat costul creditului cu 150 de puncte de bază şi ar urma să adopte o nouă majorare de 75 de puncte de bază la reuniunea de la finele acestei luni.
FMI avertizează că perspectivele economice mondiale s-au înrăutăţit. Vezi articolul aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
