România se confruntă cu efectele tot mai vizibile ale ceea ce procurorul general Alex Florența numește „subversiune politică”, o formă insidioasă de război hibrid care exploatează rețele de afaceri,...

Florența a subliniat că, pe lângă mecanismele subtile de influență, există și instrumentarea grupărilor extremiste românești. „Ne amintim de relațiile și de vizitele făcute la ambasada Rusiei și dezvoltate în ultimii doi ani de zile de mai mulți parlamentari români. Dar un element important, care se regăsește în spațiul românesc, este, în momentul de față, și instrumentarea grupărilor extremiste românești. Ținem minte, de asemenea, de cazul Marian Moțocu, un personaj trimis în judecată de către parchet anul acesta și care intrase în legături de coordonare directe cu Ambasada Federației Ruse, la acel moment, în spețe cu atașatul militar rus”, a declarat el.

Procurorul general a avertizat asupra unei intensificări a narativelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei lui Călin Georgescu, care au creat un climat de panică în societate. „Trebuie să avem în vedere faptul că, începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităților extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență, asociate campaniei de promovare a unui candidat independent și au creat un climat de panică la nivelul societății. Această creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se însă mult sistematic, prin promovarea de elemente de conținut de instigare la ură generate prin intermediul inteligenței artificiale”, a mai spus el.

Aceste mesaje au fost amplificate și prin canale de propagandă pro-ruse și prin rețele de socializare, unde s-a exploatat nostalgia pentru Revoluția din Decembrie 1989, generând tensiuni artificiale. „Este o inflație de astfel de mesaje în zona online, create cu ajutorul inteligenței artificiale, lucru care dovedește un comportament absolut artificial, dar care generează o tensiune, o stare de efervescență în rândul colectivităților cărora li se adresează, și, evident, aceste mesaje sunt ulterior preluate și viralizate prin intermediul diferitelor grupuri extremiste din plan național”, a explicat Florența.

„Se conturează astfel ipoteza certă a influențării spațiului informațional în vederea amplificării unor stări de nemulțumire, valorificabile apoi prin generarea de acțiuni stradale de amploare. În ceea ce privește componenta de dezinformare și propagandă, care este mult mai evidentă pentru spațiul public românesc și care trebuie să curgă în momentul prezent, cu ocazia acestei prezentări, o dezvoltare un pic mai largă, trebuie să avem în vedere câteva elemente. În primul rând, o evoluție a campaniei de dezinformare, pentru că campaniile de dezinformare presupun anumiți pași obligatorii și care se vor regăsi plecând de la un aspect pur doctrinal la cel practic, care se vor regăsi cu fidelitate și în ceea ce privește modul în care a fost targetat spațiul românesc.

Va trebui să înțelegem, în primul rând, faptul cum a fost targetată populația românească pentru identificarea următoarelor narative receptibile și, doi la mână, infrastructura pusă în joc în această campanie și care a adus, în cele din urmă, la o amplificare artificială a rezultatelor în punctul cheie la alegerile prezidențiale. Trebuie să înțelegem faptul că ecosistemul online utilizat în momentul de față de actori din Federația Rusă privește o gamă largă de instrumente, plecând de la site-uri și componente de mass-media de stat tradiționale care răspândesc, încep să creeze anumite știri și se vor regăsi și în România, după cum vom arăta, și răspândirea ulterioară prin diferite site-uri și bloguri create în special pentru crearea și răspândirea acestui conținut”, adaugă Florența.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a finalizat, la 15 septembrie 2025, ancheta în dosarul 6720/284/P/2024, trimițând în judecată 22 de persoane, printre care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și Horațiu Potra. Aceștia sunt acuzați de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și alte infracțiuni conexe.

Potrivit rechizitoriului, planul a fost pus la cale într-o întâlnire clandestină desfășurată pe 7 decembrie 2024, la Centrul de echitație Jbara Horses din Ciolpani, județul Ilfov. Discuția dintre Georgescu și Potra viza organizarea unor manifestații violente în București, cu scopul modificării ordinii constituționale sau împiedicării exercitării puterii de stat. „În dimineața zilei de 07 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, inculpatul Potra Horațiu s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, în incinta Centrului de echitație Jbara Horses, în condiții de clandestinitate, cu inculpatul Georgescu Călin (candidat la alegerile prezidențiale și direct interesat în contestarea deciziei de anulare a alegerilor), ocazie cu care au pus în discuție un plan (…) de desfășurare a unor acțiuni violente cu caracter subversiv”, se arată în documentul procurorilor.

Depozitul de armament descoperit la locuința lui Potra Horațiu din Mediaș, incluzând aruncătoare de grenade, pistoale-mitralieră și explozivi, demonstrează seriozitatea intențiilor de destabilizare. Rolul lui Georgescu a constat în organizarea întâlnirii, discutarea planului, transmiterea de mesaje alarmiste în emisiuni TV și apelarea la lideri de organizații radicale pentru mobilizarea susținătorilor.

„Acțiunile inculpatului Georgescu Călin, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat (…) au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a inculpatului Potra Horațiu, care în precedent a desfășurat o serie de activități pentru a asigura participarea unui număr mare de persoane la protestele ce urmau a avea loc pe raza municipiului București…”, se arată în rechizitoriu.