Plămân de porc transplantat la om, în premieră medicală

Autor: Iulia Horovei

Chirurgii au transplantat pentru prima dată un plămân provenit de la un porc modificat genetic într-un pacient uman aflat în moarte cerebrală și au descoperit că acesta a funcționat timp de nouă zile, au dezvăluit cercetătorii, citați de The Guardian.

Această procedură reprezintă cea mai recentă dezvoltare în cadrul unei tehnici numite xenotransplant, menită să rezolve criza globală de organe. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, doar până la 10% din cererea globală pentru astfel de transplanturi este satisfăcută.

Xenotransplantul: procedură promițătoare, dar încă departe de aplicarea clinică

Totuși, experții au subliniat că este un drum lung de parcurs până când plămânii de porc pot fi folosiți la pacienți vii.

Dr. Justin Chan, chirurg pulmonar la NYU Langone Transplant Institute, care nu a participat la studiu, a descris cercetarea drept „un rezultat promițător și interesant”, dar a precizat că raportul se referă la un singur pacient și reprezintă un „succes limitat”.

„Acești plămâni nu pot susține independent un pacient”, a adăugat el.

Andrew Fisher, profesor de medicină a transplantului pulmonar la Universitatea Newcastle, a declarat că „studiul contribuie la înțelegerea domeniului, însă reprezintă doar un pas mic înainte. Mai este mult de muncă și nu ne aflăm încă la începutul unei ere a xenotransplantului pulmonar cu plămâni de porc”.

În ultimii ani, xenotransplantul a devenit un domeniu de cercetare intens, cu inimile, rinichii și ficatul printre organele transplantate de la porci la oameni. Aceste organe provin de regulă de la porci modificați genetic, prin eliminarea anumitor gene porcine și introducerea unor gene umane specifice, pentru a diminua riscul de respingere de către organismul pacientului.

Studiile se realizează inițial pe pacienți în moarte cerebrală înainte de a fi, uneori, aplicate pe pacienți vii. Deși doar câțiva pacienți vii au primit astfel de transplanturi, mulți au decedat în săptămâni sau luni după intervenție, chiar dacă nu neapărat din cauza transplantului. Totuși, unii pacienți cu rinichi de porc transplantați au supraviețuit și au avut organele funcționale timp de câteva luni.

De ce transplantul pulmonar de porc la om rămâne o provocare

Experții spun însă că xenotransplantul pulmonar este deosebit de dificil.

„Fiecare respirație aduce mediul extern în organism”, a explicat Fisher. Aceasta înseamnă că plămânii trebuie să fie capabili să răspundă agresiunilor cauzate de poluare, infecții și alte surse. „Sistemul imunitar din plămân este foarte sensibil și activ, ceea ce face ca transplantul să fie extrem de provocator.”

Într-un studiu publicat în jurnalul Nature Medicine, cercetătorii din China au transplantat plămânul stâng de la un porc Bama Xiang cu șase modificări genetice unui bărbat de 39 de ani aflat în moarte cerebrală.

Echipa a constatat că plămânul a rămas viabil și funcțional timp de 216 ore și nu a declanșat o respingere hiperacută, un răspuns imun rapid și violent al organismului. De asemenea, nu au fost semne de infecție.

Totuși, la 24 de ore după transplant, plămânul a prezentat acumulare de lichid și leziuni, probabil cauzate inițial de inflamația post-transplant. În ciuda medicației imunosupresoare puternice, organul a fost treptat atacat de anticorpi, ceea ce a dus la deteriorare semnificativă în timp.

„Impactul daunelor a fost probabil subestimat, deoarece pacientul uman avea încă un plămân propriu care a compensat plămânul porcin afectat”, a explicat Fisher.

Prof. Peter Friend, de la Universitatea Oxford, a menționat că rezultatele sunt complicate de faptul că moartea cerebrală provoacă un stadiu inflamator acut. „O parte din ceea ce observă cercetătorii poate fi cauzată de moartea cerebrală a pacientului”, a spus el.

Cercetătorii au subliniat că metoda necesită îmbunătățiri: „Este nevoie de eforturi continue pentru optimizarea tratamentelor imunosupresoare, perfecționarea modificărilor genetice, îmbunătățirea tehnicilor de conservare a plămânilor și evaluarea funcționării pe termen lung a grefei, dincolo de faza acută”.

Citește și: Canicula accelerează îmbătrânirea. Câte zile „pierde” un om din viață din cauza căldurii