Reducerea cuantumului plății cu ora în sistemul de învățământ a devenit subiectul unei dezbateri aprinse între sindicatele din educație și autorități. Măsura, parte a noilor politici de austeritate, este cr...

Profesoara a subliniat faptul că ora de predare nu înseamnă doar momentul petrecut efectiv în clasă, ci include o serie întreagă de activități esențiale, precum pregătirea orelor, evaluarea și intervențiile punctuale în procesul de învățare. „Domnul ministru, atunci când a fost de acord cu această măsură de diminuare, ignoră pregătirea pentru activitatea didactică, evaluarea, intervenția profesorului, punctual. Nu-mi imaginez că un om de școală poate să ignore activitatea propriu-zisă la clasă și în afara clasei”, a afirmat prof. Popa Stavri. Aceasta a subliniat că munca suplimentară, esențială pentru buna desfășurare a procesului educațional, nu este reflectată în plata pe ora de predare, care a fost recent redusă.

Moderatorul emisiunii, prof. univ. dr. Sorin Ivan, a întrebat dacă plata cu ora continuă să fie o sursă importantă de venit pentru profesori, având în vedere că adesea aceasta poate reprezenta chiar o normă suplimentară. „Plata cu ora nu se putea lua decât până la jumătate de normă de predare, deci până la 9 ore, acum 10 ore. Nu cred că va fi dispus niciun profesor să vină să predea pentru 22 de lei pe oră”, a răspuns profesoara.

Această situație va conduce la o problemă serioasă în acoperirea orelor, a explicat prof. Popa Stavri. Ea a avertizat că această reducere nu doar că va afecta calitatea educației, dar va aduce și costuri ascunse sistemului: „Domnul ministru nu înțelege că ne costă mai scump această diminuare a cuantumului plății cu ora. Foarte scump ne va costa. Ne va costa și din punct de vedere al elevului, pregătirii consistente ale elevului, dar și a calității propriu-zise a actului de predare, învățare, evaluare”.

În continuare, prof. Cornelia Popa Stavri a atras atenția că suplinitorii sau personalul necalificat vor agrava și mai mult o situație deja critică. Mai mult, a explicat că, în realitate, mulți profesori își acoperă norma didactică lucrând în mai multe școli, iar timpul pierdut pe drumuri, naveta, nu este nici măcar plătit. „Gândiți-vă că sunt persoane care și-au găsit cele 20 de ore în două, trei școli. Drumul până la școală dus-întors înseamnă timpul petrecut pe drum. În zonele rurale vorbim despre navetă. Nu mai zic că și în București, între un cartier și altul, se face destul de mult timp pe drum. E un timp pierdut, un timp pe care nu-l valorificăm, dar nici nu-l plătim nicicum”, subliniază ea.

Profesoara a explicat și dificultățile specifice anumitor discipline sau niveluri de învățământ, unde încadrarea se face pe posturi întregi și nu pe norme didactice flexibile: „Avem norme care se regăsesc în învățământul preșcolar și în învățământul primar, unde încadrarea se face pe post, nicidecum pe normă didactică. Acolo nu ai cum să iei două ore. Acolo ori iei postul întreg, ori nu. De aici vine acel număr mare de posturi pe care domnul ministru a spus că nu le avem ocupate în prezent. Nu le avem pentru că nu sunt cadre didactice care să vină către învățământ”.

Aceasta a tras un semnal de alarmă privind dificultățile tot mai mari în atragerea și menținerea tinerilor în profesia didactică. În loc să fie încurajată, inserția noilor cadre didactice este descurajată prin condiții de muncă grele, plăți insuficiente și încărcarea excesivă cu responsabilități.

Un aspect evidențiat de prof. Cornelia Popa Stavri este lipsa dialogului între autorități și sindicate în procesul decizional privind condițiile de muncă ale profesorilor. „Este extrem de supărător, aș spune, pentru noi ca sindicaliști, că timpul de lucru, discutarea fișei postului, tot ce ține de munca personalului didactic, nu se face prin discuții cu sindicatele. Nu am fost invitați nici măcar o dată să discutăm, să ne aplecăm asupra acestor subiecte și să găsim soluții împreună. Cred că această ignorare nu este de bun augur pentru educație”, conchide aceasta.