Abordarea ar trebui să ţină cont de voinţa politică şi progresele concrete demonstrate, dar şi de nivelul de aspiraţie al fiecărui stat, în baza noilor linii de acţiune stabilite prin Politica Europeană de Vecinătate.
După cum precizează sursa citată, Meleşcanu a subliniat în cadrul discuţiilor necesitatea menţinerii obiectivelor politice strategice ale Parteneriatului Estic, concomitent cu accelerarea realizării unor proiecte de impact pentru cetăţenii din statele partenere.
"La Summitul de la Bruxelles, accentul trebuie să cadă pe îndeplinirea concretă a unor obiective pragmatice, menite să creeze sinergii economice şi sociale ale Vecinătăţii Estice cu spaţiul UE. Se va accelera astfel îndeplinirea scopului principal al Parteneriatului Estic - crearea unui spaţiu de stabilitate şi prosperitate, pace şi democraţie - în principal prin continuarea procesului de reformă în statele partenere, atât prin implementarea Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb, în cazul celor trei state care le aplică deja (R. Moldova, Georgia şi Ucraina), fie prin alte prevederi adaptate la necesităţile şi specificul celorlalţi (Armenia, Azerbaidjan, Belarus)", se arată în comunicat.
În marja reuniunii de la Varşovia, ministrul Meleşcanu a avut o serie de întrevederi bilaterale cu omologii din Republica Moldova, Georgia, Belarus şi Polonia.
"În cadrul întrevederii cu viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Andrei Galbur, s-a trecut în revistă stadiul acţiunilor de colaborare în plan bilateral şi a avut loc un schimb de opinii privind cele mai bune modalităţi de cooperare între România şi R. Moldova în cadrul Parteneriatului Estic", adaugă sursa citată.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
