€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
Sursa: Mariana Badea, Facebook
Într-o eră în care telefoanele și rețelele sociale par să dicteze ritmul vieții elevilor, lectura literaturii de la clasă devine un act tot mai rar și mai fragmentat. Mariana Badea, profesoară cu zeci de ani...
Elevii citesc astăzi mult mai puțin literatură decât generațiile anterioare, iar lectura de plăcere este adesea înlocuită de scroll-ul pe Facebook sau alte platforme. Telefonul poate fi o sursă fabuloasă de documentare enciclopedică, dar majoritatea tinerilor se limitează la informații rapide și fragmentate, care nu dezvoltă capacitatea de analiză.
Profesoara consideră că școala nu doar că are un rol important, ci este direct responsabilă pentru modul în care elevii citesc și înțeleg literatura. „La școală trebuie să răspunzi unei solicitări de a povesti ceva, de a reda ceva dintr-o operă literară. Eu mergeam la clasă, luam catalogul și opera. În clasă, fiecare elev avea opera semnată pe bancă”, își amintește profesoara. În cei patru ani de liceu, Mariana Badea estimează că fiecare elev parcurgea între 22 și 24 de cărți de literatură.
Elevii erau motivați prin reguli stricte și prin responsabilizarea personală. „Citeau pentru că materia îi obliga. Cerințele erau formulate după modelul: de unde reiese trăsătura? Copiii puneau post-it-uri colorate și subliniau în carte, că era a lor”, rememorează profesoara. Cei care refuzau să respecte această disciplină primeau sancțiuni corespunzătoare: „Dacă nu citeau, le puneam nota 2. Le spuneam să citească, pentru că de fiecare dată, dacă nu citeau, le mai dădeam un 2”.
Mariana Badea consideră că aceste reguli sunt fundamentale pentru o educație solidă. „Eu asta le spuneam: te oblig să iei bacalaureatul cu notă mare. Vrei, nu vrei, vei lua notă mare la Română”. Ea subliniază că, fără această autoritate clară a profesorului și fără reguli bine definite, formarea elevilor riscă să devină superficială, mai ales într-o epocă în care părinții intervin frecvent în procesul educațional, contestând notele și deciziile profesorilor.
Profesoara afirmă cu fermitate că școala trebuie să-și păstreze autonomia și să nu cedeze presiunilor externe: „Eu nu cred că undeva în lume există așa ceva. Școala are atribuțiile ei, răspunderile ei, educația pe care trebuie să o facă după niște reguli”.
Regulile clare și constante sunt esențiale pentru succesul educațional. Mariana Badea își amintește cum își începea fiecare oră de curs: „Când preluam o clasă, ziceam regulile mele sunt: fereastra deschisă, cartea de literatură”. Autoritatea profesorului nu era contestată, iar părinții rar interveneau. Singura excepție a fost o nemulțumire punctuală, legată de obligativitatea achiziționării propriului exemplar din opera literară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
