Cei mai mulți francezi vor noi alegeri naționale, arătau miercuri sondajele de opinie, după ce partidele de opoziție au anunțat că vor doborî guvernul minoritar printr-un vot de încredere luna viitoare,...

Rezultatele sondajelor indică o nemulțumire politică tot mai profundă și un risc de incertitudine prelungită, într-o țară care, de la realegerea președintelui Emmanuel Macron în 2022, a avut doar cabinete minoritare și parlamente fragmentate.

Macron, al cărui mandat expiră în 2027, a exclus în repetate rânduri demisia sau convocarea de alegeri parlamentare anticipate și, deși nu a comentat public de luni încoace, pare mai degrabă să îl înlocuiască pe premierul François Bayrou, care a anunțat luni votul de încredere pe marginea planurilor sale bugetare pentru 2026.

Totuși, o largă majoritate a francezilor vor dizolvarea parlamentului și organizarea de noi alegeri, au arătat sondaje separate realizate de Ifop, Elabe și Toluna Harris Interactive, cu procente între 56% și 69%.

Partidul de extremă dreapta, anti-imigrație, Adunarea Națională (RN) a obținut cel mai mare sprijin pentru a conduce următorul guvern într-un sondaj, deși nu a atins majoritatea. Două treimi dintre cei chestionați au spus, de asemenea, că își doresc demisia lui Macron.

Centristrul Bayrou încearcă să reducă datoria publică, ajunsă la 113,9% din PIB, și deficitul bugetar, aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE anul trecut, dar anunțul său a declanșat o vânzare masivă pe piețe, micșorând diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și italiene pe 10 ani.

Macron nu a discutat varianta dizolvării parlamentului în cadrul ședinței de guvern de miercuri, a declarat purtătoarea de cuvânt Sophie Primas.

În schimb, el a susținut strategia lui Bayrou, a spus aceasta, adăugând că Macron nu vede niciun motiv să nege situația fiscală a Franței și nici să o dramatizeze excesiv.

Înghețarea cheltuielilor

Bayrou a convocat votul de încredere pentru a preîntâmpina o moțiune de cenzură pe care opoziția se pregătea să o depună mai târziu în acest an.

Dar efectul a fost imediat invers: partidele de opoziție au anunțat că vor vota împotriva lui. Deși admit că deficitul și datoria sunt prea mari, acestea nu sunt de acord cu soluțiile propuse și refuză să-l sprijine.

Bayrou propune o reducere bugetară de 44 de miliarde de euro. Vrea să elimine două zile libere legale și să înghețe majoritatea cheltuielilor publice.

Un sondaj Elabe pentru BFM TV a arătat că 67% dintre francezi cred că Macron ar trebui să demisioneze dacă Bayrou pierde votul de încredere. Sondajul Ifop pentru LCI a indicat un rezultat similar.

Un sondaj Toluna Harris Interactive pentru RTL a arătat că 41% dintre respondenți ar vrea ca RN să conducă următorul guvern – cel mai mare scor pentru un partid, dar totuși fără majoritate. Aproximativ 59% se opun însă ca RN să dea premierul.

Al doilea cel mai mare scor, de 38%, a fost pentru un politician din afara clasei politice tradiționale.

„Dorim să subliniem că, în orice caz, ambele scenarii (adică un nou premier sau alegeri anticipate) ar însemna, cel mai probabil, o perioadă prelungită de incertitudine”, au scris analiștii Morgan Stanley într-o notă.

Nu există, de fapt, nicio garanție că, indiferent de scenariu, un nou prim-ministru va putea trece bugetul prin parlament.

Fost outsider politic, Macron a fost ales prima dată în 2017, promițând să rupă diviziunea dreapta–stânga și să modernizeze Franța prin reduceri de taxe favorabile creșterii și reforme.

Crizele succesive – inclusiv protestele, pandemia de COVID-19 și inflația scăpată de sub control – au arătat că nu a reușit să schimbe obiceiul Franței de a cheltui peste măsură.

Noi proteste sunt deja anunțate pentru 10 septembrie, la două zile după votul de încredere, de diverse grupuri cu obiective diferite, mobilizate pe rețelele sociale și sprijinite de partide de stânga și unele sindicate.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News