Explicație pentru implicarea INS în campanie. De ce se fac pseudo-sondaje electorale ”de la Statistică”
Institutul Naţional de Statistică a atenționat public cetăţenii României că statistica oficială nu are în atribuţii, nu a efectuat şi nu efectuează niciun fel de cercetări sau sondaje cu caracter electoral. INS precizează de ce este a fost nevoie de o intervenție publică: "În ultima perioadă, semnale venite din teritoriu, mai ales din municipiul Bucureşti, arată că persoane, arogându-şi calitatea de lucrători ai direcţiilor de statistică, efectuează telefonic pseudosondaje privind participarea şi intenţiile de vot la apropiatul scrutin prezidenţial”.
Care poate fi, însă, scopul celor care pretind că efectuează cercetări electorale, în numele unei instituții publice?
Rată mai mare ca de obicei de refuzuri
O posibilă explicație ar fi rata mare de refuz înregistrată de operatorii de chestionare prin telefon. Alfred Bulai, sociolog, a confirmat pentru DCNews că aproape toate firmele care efectuează sondaje s-au confruntat cu această problemă: a crescut proporția celor care nu răspund la solicitarea operatorilor.
”Fenomenul nu este nou, spune Bulai. Mulți nu au timp să discute cu operatorii și trântesc telefonul. O creștere a nivelului de refuz poate fi cauzată și de alegerea unui candidat mai puțin dezirabil. Cu alte cuvinte, omul ar dori să voteze cu un candidat marginal, exotic, să-i spunem, lipsit de șanse. Astfel, ca să nu pară ridicol, dar nici să nu mintă, evită să răspundă la întrebările operatorilor”.
Oamenii sunt agasați de call center-uri și se tem, după referendum
Politologul Cristian Pârvulescu, fondatorul Pro-Democrația, susține că peste tot în lume a crescut rata de refuz. ”Oamenii sunt tot mai ocupați, pe de o parte, pe de alta sunt tot mai asaltați de solicitări. Firme de sondaje, bănci, vânzători de acțiuni, tot felul de operatori de la call center îi sună să-i întrebe sau să le propună să cumpere diverse lucruri, așa că ei taie, scurt, conversația”, spune prof. Pârvulescu.
”Nu este exclus ca și anchetele efectuate după referendum, implicând mase mari de alegători să crească temerile oamenilor, care se feresc să-și împărtășească opiniile, crede sociologul Mirel Palada. Efectul, însă, nu va fi unul important, nu modifică mult precizia măsurătorilor”. Și ceilalți analiști citați de DCNews sunt de aceeași părere.
Dacă refuzul de a răspunde la chestionar nu modifică semnificativ prognozele în partea superioară a clasamentului, ar putea explica manevra celor care invocă numele INS atunci când solicită oamenilor să participe la un sondaj electoral. Invocarea autorității INS ar ușura munca operatorilor, fără să influențeze rezultatele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
