Egiptul, proteste fără precedent. Cairo fredonează căderea lui Morsi

[] []

01 iul 2013 / 15:38

Salveaza PDF Print Comentarii
mohamed morsi dece
mohamed morsi dece

Mohamed Morsi este primul președinte ales prin vot democratic de către egipteni, după fatidica lună februarie a lui 2011, când liderul militar Hosni Mubarak și regimul lui au căzut sub vocea protestatarilor. Vara lui 2013 îi pregătește numărătoarea inversă lui Morsi. Oamenii au ieșit cu milioanele pe străzile din Cairo și Alexandria, al doilea oraș ca mărime după Capitală. O sursă militară a declarat pentru Reuters că pe străzile din Egipt au pășit 18 milioane de oameni, dar informația nu a fost confirmată oficial. Conducătorul Frăției Musulmane nu face rabat de aroganța specifică liderilor cărora li se strigă plecarea: e sfidător.

Forțele de securitate raportează că șapte oameni au fost uciși până în prezent, iar 600 au fost răniți. Furioși, protestatarii au luat cu asalt reședința prezidențială din nord-estul capitalei egiptene, Itahadiya. Președintele a evitat întreg weekendul să rămână în același loc pentru prea mult timp, iar duminică s-a mutat în Palatul Quba, situat într-o locație mai sigură din Cairo.

Paralelele dintre revoluția care l-a alungat pe Mubarak și protestele din prezent sunt inevitabile. ”Scenele pe are le vedeți acum în Egipt sunt fără precedent ca mărime și scop, depășind cele 18 zile care au dus la căderea lui Mubarak”, spune Michael Hanna, analist și membru al Century Foundation, citat de The Guardian. Desfășurarea de forțe civile este cu atât mai profundă cu cât nu este dirijată de liderii opoziției, subliniază același Harra.

La fel ca celelalte proteste din acest an (Turcia, Suedia sau Brazilia), Egiptul are și el un epicentru: Piața Tahrir.

Nu tot Egiptul, care are o populație de 84 de milioane de oameni,  s-a raliat manifestanților adunați în Piața Tahrir. 20.000 de persoane au ieșit în stradă pentru a-i declara sprijinul lui Morsi. Au venit să-și apere votul, spun ei, acuzând că protestele au fost stârnite de forțe loiale fostului dictator Mubarak, ajuns la putere în 1981.

De ce fierbe Egiptul

Lui Mohamed Morsi i se reproșeaă că încearcă să forțeze o Constituție islamistă, că a scăzut nivelul de trai și că limitează abuziv drepturile jurnaliștilor și activiștilor.

După căderea lui Mubarak, Frăția Musulmană a obținut, împreună cu salafiștii, o reprezentanță de 70% în Parlament. Pentru că puterile noului președinte erau practic neîngrădite, sarcina de a limita forța prezidențială a lui Morsi a revenit Consiliului Suprem al Forțelor Armate. Morsi a concediat însă doi generali de top, pentru a-și numi proprii oameni, spune Barry Rubin,  director al Centrului GLORIA (cercetare globală în afacerile internaționale).

Inginerul Morsi, ce provine dintr-o familie cu cinci frați, este acuzat că la puțin timp după ce a devenit al cincilea președinte al Egiptului, și-a numit oamenii în fruntea principalelor ziare din Egipt, a radiourilor și a televiziunilor.

Editorialiștii presei egiptene anunță declinul lui Morsi este inevitabil și spun că dacă liderul Frăției Musulmane nu va ceda presiunilor, va rămâne președinte doar cu numele.

”Dacă schimbăm pe cineva care a fost ales conform legitimității constituționale, ei bine, or exista oameni care se vor opune și unui nou președinte, iar peste o săptămână sau o lună îi vor cere demisia și acestuia” - Mohamed Morsi, declarație din timpul unui interviu acordat The Guardian.

VOTEAZA ARTICOLUL

TOP STIRI CELE MAI...





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Designed by PROGRAPHICS

Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.d5a5.n4