Un studiu recent arată că nouă din zece părinți percep Bucureștiul drept un oraș prietenos pentru familii. În spatele acestei statistici optimiste se află însă o realitate mult mai nuanțată, în care zonele...

Potrivit acesteia, există la nivel internațional standarde clare privind ceea ce înseamnă un oraș prietenos cu copiii. „Organizații precum UNICEF-ul au stabilit niște piloni, au fost aprobate de anumite rețele urbane europene, au stabilit niște criterii clare. Majoritatea sunt foarte practice, iarăși nu vorbim de lucruri SF, sunt lucruri cu care ne lovim și noi zi de zi”, spune ea. Printre ele, accesul facil la educație rămâne esențial: grădinițe și școli bune, aproape de casă, indiferent de cartier.

Un alt element fundamental îl reprezintă spațiile verzi și de recreere. „Parcurile mari sunt multe, sunt frumoase în București, dar nu sunt suficiente. Nu toată lumea ajunge repede. Ori, să trebuiască să iei mașina ca să aduci copilul să se dea pe un tobogan e cel puțin straniu, mai ales pentru un oraș european, cum ne mândrim a fi”, punctează Vișoiu. La fel de importantă este și infrastructura pentru mobilitate blândă: trotuare libere, ridicări la trecerile de pietoni pentru un plus de siguranță, transport public accesibil cu căruciorul. „În București, cu căruciorul, mai bine renunți”, spune analistul.

Participarea publică este un alt criteriu-cheie în orașele dezvoltate, unde comunitățile de părinți sunt implicate activ în deciziile locale. „Orașele în care comunitățile de părinți sunt implicate, sunt auzite, sunt întrebate despre nevoile lor actuale, punctuale, sincere, evoluează altfel. Nu doar pe proiecte-pilot… dacă nu mai sunt urmărite sau transformate în ceva pe termen lung, se pierd și revin doar în campaniile electorale”, atrage atenția Vișoiu.

Exemplele de bune practici vin din Viena, Amsterdam, Praga sau orașe poloneze, unde vocea părinților și a copiilor a fost integrată în planificarea urbană nu doar punctual, ci la nivel de strategie. În București, situația este fragmentată. „Avem multe insule child-friendly. Avem comunități, avem cartiere unde scorurile ridică și zonele mai puțin fericite, dar nu avem un oraș family-friendly sau child-friendly”, explică analistul.

Un capitol unde capitala stă mai bine este cel al serviciilor medicale. „Aici Bucureștiul stă bine, comparativ cu provincia. Oamenii au încredere, au spitale, au medici, recomandările pe grupurile de mămici funcționează foarte bine. Vedem întrebări frecvent: Copilul meu are febră, la ce spital e mai liber?”, spune Magda Vișoiu.

Chiar dacă satisfacția părinților este mai mare în anumite domenii, provocarea reală este ca orașul să ofere diversitate și servicii adaptate tuturor vârstelor, de la copiii de 0-3 ani, la școlari și adolescenți. „Sunt multe familii cu mai mult de un copil și trebuie să gestioneze tot felul de provocări”, amintește analistul.