„Dietele” anului 2000 au revenit. Cum să le identifici și de ce să te ferești de ele

Autor: Alexandra Curtache

La începutul anilor 2000, Dieta South Beach, cu restricții severe de carbohidrați și calorii, era aproape un fenomen social. Toate revistele de lifestyle o promovau, iar rafturile supermarketurilor erau pline de produse „light” și „fără grăsimi”. În paralel, se răspândeau curele cu sucuri pentru „eliminarea toxinelor” și provocările de 30 de zile pentru abdomen plat.

Două decenii mai târziu, știința a demontat multe dintre aceste mituri, dar ele continuă să revină sub noi denumiri, în special pe rețelele de socializare.

Cum se reinventează vechile mituri dietetice

Dacă în anii 2000 era vorba despre Atkins, South Beach sau Paleo, astăzi avem Keto, „resetări fără carbohidrați” sau challenge-uri virale pe TikTok. Promisiunea este aceeași: slăbire rapidă și spectaculoasă.

Meta-analize recente arată că dietele low-carb pot da rezultate mai bune în primele luni, dar diferențele dispar după un an. În plus, restricțiile drastice încetinesc metabolismul, cresc riscul de recâștig al kilogramelor și afectează sănătatea pe termen lung.

„Organismele noastre se adaptează la reducerea calorică, ceea ce face și mai dificilă menținerea greutății scăzute”, explică Traci Mann, psiholog și director al Health and Eating Lab, Universitatea din Minnesota, conform National Geographic.

De la voință la „stil de viață”

Industria dietelor a construit mult timp ideea că slăbiciunea înseamnă disciplină. Dacă nu reușeai, vina era pusă pe lipsa de voință. Acum, același mesaj este transmis mai subtil: influencerii vorbesc despre „stil de viață sănătos” și „recompunere corporală”.

Cercetările contrazic această viziune. Genetica și biologia joacă un rol major, iar hormonii foamei se modifică atunci când corpul intră în restricții. Voința are, de fapt, foarte puțin de spus.

Detoxifierea - un mit periculos

De la lămâi, ardei iute și siropuri miraculoase, până la ceaiuri de detox și kituri scumpe de sucuri, promisiunea este aceeași: eliminarea „toxinelor”.

În realitate, ficatul și rinichii sunt cei care fac această muncă, fără ajutorul suplimentelor. Nu există dovezi științifice că dietele de detox ar curăța organismul sau ar susține pierderea durabilă în greutate. Din contră, ele pot cauza deshidratare, dezechilibre electrolitice și chiar probleme de sănătate la persoanele vulnerabile.

Provocările cu abdomene sau planșe de 30 de zile au promovat ideea că grăsimea de pe burtă poate fi „arsă” direct prin exerciții. Astăzi, pe TikTok și Instagram, mesajul este reciclat prin rutine cu „arzătoare de grăsime burtă”.

Dar știința e clară: nu putem alege zona din care pierdem grăsime. Exercițiile întăresc mușchii, dar distribuția grăsimii ține de factori genetici și hormonali.

De ce persistă aceste mituri?

Experții explică: miturile dietetice reapar pentru că se adaptează la anxietățile timpului. Detoxifierea reflectă temerile legate de poluare și „mediul toxic”. În plus, rețelele sociale accelerează propagarea dezinformării.

„Oricine poate da sfaturi pe internet și să se autointituleze antrenor. Publicul nu are întotdeauna instrumentele necesare pentru a distinge între marketing și știință”, avertizează Edie Stark, expert în tulburări alimentare.

Ce spune știința că funcționează

Specialiștii în nutriție și psihologie recomandă renunțarea la extreme și la promisiunile „miraculoase”. În schimb, soluțiile dovedite sunt:

- mișcare regulată - cel puțin 150 de minute de activitate moderată pe săptămână

- somn suficient și gestionarea stresului

- o dietă echilibrată și variată, fără restricții drastice

- schimbări mici și sustenabile, precum reducerea accesului la alimente ultraprocesate și creșterea disponibilității celor nutritive.

„Nu trebuie să slăbești pentru a fi sănătos. E mai ușor să îți îmbunătățești sănătatea decât să scazi în greutate”, subliniază Traci Mann.

Deși limbajul s-a schimbat, de la „dietă” la „wellness”, mesajul de bază rămâne același: slăbiciunea ca ideal de frumusețe și disciplină. În realitate, sănătatea nu se măsoară în kilograme pierdute, iar soluțiile rapide pot fi mai periculoase decât utile.

Cea mai sigură strategie rămâne adoptarea unor obiceiuri sănătoase, pe termen lung, care să pună accent pe echilibru, nu pe restricție.