EXCLUSIV  Dezastrul pădurilor din România. Aurel Ungur, tehnocrat din guvernul Groza, despre responsabili

Flaviu Predescu / 21 noi 2018 / 13:56 Salveaza PDF Comentarii
Aurel Ungur
Descriere foto: Aurel Ungur

Aurel Ungur, un nonagenar care a deținut funcția de Ministru al Pădurilor în Guvernul Petru Groza, a fost de departe decanul de vârstă al celor care au participat în calitate de expozanți la Târgul Internațional Gaudeamus, ediția 2018.

Prezent în fiecare zi a târgului de la începutul și până la sfârșitul programului, inginerul a stat cu răbdare până și-a epuizat toate exemplarele din cartea sa „Centenarul României 1918- 2018 – Democrații și dictaturi – Evenimente trăite și comentate" pe care a avut-o la vânzare.

În interviul pe care l-a acordat în exclusivitate DC News, Ungur rememorează rolul extrem de strict pe care l-a avut în activitatea sa ca secretar al ministerelor pădurilor și vânătoarei sau pădurilor și agriculturii, pe vremea când „nu se tăia nimic" și când braconajul îi afecta chiar și pe cei din camarila fostului prim-ministru comunist, dr. Petru Groza.

Pentru dezastrul actual din domeniul silviculturii, fostul vicepreședinte al Federației pentru Apărarea Pădurilor acuză influența maghiară pe de-o parte și pe Dacian Cioloș, pe de alta.

Bună ziua! Cum vă numiți și cu ce gânduri ați venit la Târgul Gaudeamus 2018?

Sunt Aurel Ungur, de profesie inginer silvicultor, născut în 1920, deci am acum 98 de ani. Cartea pe care o prezint a ieșit luna trecută de la tipar.

La care carte vă referiți?

La „Centenarul României 1918- 2018 – Democrații și dictaturi – Evenimente trăite și comentate". În completare am primit cadou o carte de la domnul Pușcaș (Vasile) despre Marea Unire de la 1918.

Cum de un om care s-a ocupat cu pădurile a dorit să scrie o carte despre Centenar? Ce ați surprins în ea?

Nu doar Centenarul, chiar și secolul dinainte, familia mea a participat la Unirea Ardealului cu România și au votat pentru această unire.

Ați avut deci membri ai familiei care au participat la Unirea de la 1918?

Nu numai membri, ci toată familia și încă vreo 30-40 de preoți greco-catolici, care erau în familia mea și care figurează în această carte.

Sunteți din Ardeal?

Sunt născut în satul Stoiana (azi comuna Cornești, Cluj), județul Someș, cel mai mare județ de atunci, de unde provine și primul prefect român de la 1918. Din Cluj m-am refugiat în 1940 în București. În București mi-am făcut studenția pe care am terminat-o, am fost prieten foarte bun cu Radu Câmpeanu, cu cei din generația mea care s-au lansat și ca oameni politici dar care erau oameni celebri. Cum spuneam, m-am ocupat de păduri, apoi de construcția a 24.000 de kilometri de drumuri, am făcut Transfăgărășanul. Am aici cărți (mai vechi) scrise despre cele făcute de mine și care s-au epuizat. Iar pe aceasta am lansat-o săptămâna asta și sper să o răspândesc, mă duc cu ea și în alte părți.

Aveți o vârstă venerabilă. După părerea dumneavoastră care a fost cea mai grea perioadă din toată istoria României pe care ați trăit-o dar cea mai frumoasă?

Pentru mine toată viața a fost foarte frumoasă căci m-am înțeles foarte bine (...). Am avut multe funcții, am pornit de la pădure, dar fiind inginer am ajuns să fiu și ministru pădurilor și al vânătoarei.

În ce guvern ați fost ministru?

În Guvernul Petru Groza! Eram foarte bun prieten cu Petru Groza și cu familia...

În ce perioadă?

Chiar de la început. Prima dată am participat la campania lui electorală. El era ortodox, urmaș, s-a instalat, a ajuns prim-ministru. Am participat la toate acțiunile lui. În timpul acesta am fost urmărit de securitate, ca și el de altfel. Mi s-a făcut un dosar de securitate unde scria că sunt împotriva regimului, pentru că i-am prins pe inspectorii lui la vânătoare, braconând. De asemenea mi-au arestat pădurarii. Pentru asta eu am cerut în guvern să fie dați afară (cei de la braconaj) guvernul le-a dat să cerceteze speța și ei mi-au făcut mie dosar la securitate. Din dosar am aflat datorită CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității).

De la CNSAS?

Da, mi-au spus: „hai, domnule, că ai un dosar foarte interesant!" Dacă erai ministru ți se scria pe dosarul (de la securitate): „Ministru al Pădurilor...etc"

Dar cum de v-a urmărit Securitatea dacă erați prieten cu Petru Groza, cel despre care se spune că a fost cel care l-a forțat pe Rege să abdice. Ce știți despre lucrurile astea?

Este foarte interesant cum am aflat. Pe vremea aceea eram în guvern, ministru și cel de la securitate din minister a spus: „au venit unii să se intereseze ce intervenții a făcut Petru Groza la noi în minister pentru a li se restitui pădurile". Eu am spus „nu s-a făcut nicio intervenție dar atunci mi-am dat seama că de fapt era urmărit și el... (notă: răspunsul n-are legătură cu întrebarea, ci cu primul răspuns dat, despre braconaj).

Cât timp ați fost ministru?

Ministru, secretar general...în total vreo douăzeci și ceva de ani.

Cel mai mult ați deținut funcția de secretar general?

Da, secretar general în perioada în care Ministerul pădurilor era Unificat cu Agricultura. Atunci eu eram secretar general pe probleme de silvicultură și agricultură.

Pe atunci erau tăieri de păduri ca cele din zilele noastre?

Nimic! Absolut nimic!

Și ce părere aveți despre cea ce se întâmplă acum?

Asta este lupta mea...din perioada de tranziție. De-asta mă zbat și acum lucrez în permanență, sunt prezent la toate ședințele lor, mă lupt cu ei, cu morile de vânt...

Cine considerați că este de vină?

Cine să fie? Mafia...Mafia pădurilor, care este foarte bine organizată, foarte bine pusă la punct, n-au nicio problemă sunt în mari „funcțiuni" (funcții). Mie mi-au blocat până și reconstituirea Muzeului Pădurii și Vânătoarei. Noi avem un muzeu al vânătoarei excepțional, de nivel european. De pe vremea Regelui Carol I am avut Muzeul Pădurii, iar acum când am vrut să reconstituim s-au opus...oamenii lui Cioloș. I-a numit (Dacian) Cioloș pe funcții directori generali etc...trebuiau să facă. Totul era aranjat, stabilit cu termene ca de 1 decembrie 2018 să fie gata și Muzeul Pădurii.

Unde ar trebui să funcționeze Muzeul Pădurii?

La Posada, acolo unde-i și muzeul vânătoarei...

Ce gând le transmiteți românilor și cititorilor DC News de Ziua Națională la Centenar?

La 100 de ani le transmit tot ce-i mai bine, dar în primul rând să fie uniți, acesta-i lucrul cel mai important pentru că uneori influența celor din afară și în special influența maghiară este foarte puternică la noi în țară. O să constate asta și actualul președinte al Academiei Române (Ioan Aurel Pop) dar vor constata și alții, pentru că influența lor este foarte puternică. Poate este mai puternică decât a guvernului (României).



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24