€ 5.0904 →
|
$ 4.3406 →
|
FOTO: Agerpres
Profesorul Thierry de Montbrial a vorbit despre soarta UE după invazia Rusiei în Ucraina.
Thierry de Montbrial, Președintele Institutului Francez de Relații Internaționale (Ifri), a spus că este îngrijorat de soarta UE și de reacțiile privind sancțiunile simple față de Rusia, fără urmări solide.
„Suntem în război sau în pace? Este război sau pace? Nu este ușor să răspunzi la întrebare astăzi. Adică, aș spune că marea diferență de astăzi și acum 20 de ani, sau cam așa ceva, este că astăzi, în fiecare minte, există posibilitatea unei reveniri la un război real, mare, mare, în Europa, ceva la care majoritatea oamenilor nici măcar nu ar fi îndrăznit să se gândească la începutul acestui secol. Și tu, cu generația ta, cred că înțelegi foarte bine ce vreau să spun”, i-a zis Thierry de Montbrial lui Ionuț Vulpescu.
Iată dialogul de la podcastul lui Ionuț Vulpescu - Avangarda:
I.V.: Ca european, aveți temeri pentru viitorul continentului?
T.M.: Sunt foarte, foarte îngrijorat de viitorul Uniunii Europene în sine. Vedeți, cred că ar fi o poveste lungă. Nu avem timp, cel puțin de data aceasta, să intrăm în detalii. Dar cred că războiul din Ucraina nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Cred că greșeala inițială a fost, dar cred că acum, ceea ce am crezut la momentul respectiv, greșeala inițială a fost să nu fi luat în serios cererea Rusiei de revizuire a arhitecturii de securitate a Europei, ceea ce, în opinia mea, era legitim, cred, pentru că după prăbușirea Uniunii Sovietice, contextul din spatele Tratatului de la Helsinki se schimbase total. Deci, ar fi fost legitim, știți, să nu revizuim acest lucru. Occidentul nu a acceptat acest lucru.
Desigur, nu neg că rușii înșiși, odată cu Putin, mai ales după 2005, au făcut și o serie de provocări. Dar dacă am fi fost suficient de înțelepți să revizuim întreaga arhitectură de securitate a Europei, ce am avea astăzi? Am avea Ucraina încă în granițele sale din 1991. Ar fi aproape sigur un stat neutru. Dar, la fel ca Austria, știți, Austria a devenit neutră după al Doilea Război Mondial. Și așa a scăpat de invazia Uniunii Sovietice la vremea respectivă. Și le reamintesc, de asemenea, tuturor celor care ne urmăresc sau ne ascultă, să-și amintească faptul că Austria, membră a Uniunii Europene, este încă neutră. Așadar, am ratat un pas critic. Și astăzi, am răspuns invaziei rusești din 2022 prin ce? Sancțiuni, sancțiuni, sancțiuni și încă alte angajamente sau extinderi suplimentare ale Uniunii Europene. Dar Uniunea Europeană, așa cum este ea astăzi, este deja extrem de mare, foarte instabilă, pentru că nu respectăm disciplinele economice, pentru că avem cheltuieli bugetare, cheltuielile publice explodează peste tot. Și din punct de vedere politic, după cum putem observa cu toții, mișcările politice iliberale prosperă sau se dezvoltă aproape peste tot. Așadar, cred că, dacă nu avem o reacție serioasă și puternică la această tendință, am putea avea probleme în viitorul apropiat.
I.V.: Ce rol mai joacă Europa de Est în construcția europeană? Țări precum România sunt integrate cu adevărat în busola geopolitică europeană?
T.M.: Știți, este aproape imposibil să spun exact ce înseamnă să fii complet integrat. Nu aș fi în stare să o spun cu adevărat. Când voi fi, când voi avea plăcerea să fiu aici, pentru că vă iubesc țara. Sunt în România, desigur, sunteți membru al Uniunii Europene. Dar pentru mine, sunteți un membru recent al Uniunii Europene, știți, și aveți un trecut. Desigur, aveți o istorie foarte interesantă, în general. Dar din punctul meu de vedere, trecutul vostru recent este încă acolo. Dar sunt sigur că este normal.
Când mă uit la Polonia sau la statele baltice, văd țări pe care le respect foarte mult. Dar sunt dominate de o singură întrebare, și anume să ne asigurăm că Imperiul Rus, Imperiul Rus istoric, nu se va întoarce și nu le va înghiți. Deci, greutatea istoriei este foarte vizibilă în aproape toate, aș spune, țările pe care Occidentul le numea Europa de Est, pentru că în timpul Războiului Rece, numeam Europa de Est, toate țările care se aflau în spatele așa-numitei Cortine de Fier. Deci, acești factori istorici sunt foarte, foarte pregnanți.
Acum, din nou, știți, una dintre dificultățile de astăzi este că, evident, țările pe care le-am menționat, în special Polonia, statele baltice, au priorități care nu sunt neapărat pe deplin înțelese de o țară precum Spania, de exemplu, care este foarte departe de Rusia. Dar adevărul este că acum, așa cum am spus acum câteva minute, teama unui război real este prezentă aproape peste tot. Și la aceasta, adaug că însăși construcția Uniunii Europene a devenit destul de fragilă. Așadar, trebuie să fim extrem de eficienți, în special pentru tânăra clasă politică din Europa, de care vă amintiți.
Cred că este un moment cu adevărat istoric și trebuie să înțelegem bine tendințele care se manifestă, pentru a evita genul de greșeli mari care s-au făcut în perioada interbelică, chiar la începutul secolului XX, adică înainte de Primul Război Mondial, pentru că dacă încercați să comparați situația actuală cu alte perioade critice din secolul XX, există practic două modele, știți, modelele de dinainte de Primul Război Mondial și modelul de dinainte de Al Doilea Război Mondial. Și acestea duc la diferite tipuri de contexte politice. Și astăzi avem, desigur, un al treilea context.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
