EXCLUSIV  Cum a pierdut Dan Barna alegerile prezidențiale. MARELE dezavantaj al Alianței USR Plus

Mădălina Hideg / 30 noi 2019 / 16:32 Salveaza PDF Comentarii
Dan BARNA
Dan BARNA

La nici o săptămână de la turul doi al alegerilor prezidențiale, emoția votului, atât cât o fi fost, a trecut cu totul. Bucureștenii sunt tot fără apă caldă și căldură, mii de oi românești care luau drumul străinătății au murit din cauza scufundării unui vas în Marea Neagră, timișorenii au scăpat de manele pe străzi iar deficitul bugetar este anunțat a fi atins un nou maxim pentru ultimii opt ani. Nici măcar scandalul din PSD privind demisia Vioricăi Dăncilă nu a durat mai mult, deși avea potențial de angajare a spectatorilor mai mare decât acțiunile din campania electorală a tuturor candidaților pentru președinție la un loc.

Deși totul pare să fi revenit la normal, inclusiv îndepărtarea politicienilor de cei care i-au ales, atenția merită îndreptată către câteva aspecte interesante în ceea ce privește profilul electoral al celor care și-au exprimat opțiunea de vot în timpul celor două scrutinuri pentru alegerile prezidențiale, în cazul primilor trei clasați după turul întâi. De asemenea, vom vedea cum redistribuirea voturilor din turul întâi între candidații calificați pentru turul doi, alături de ponderea votului negativ în turul doi dau indicii serioase asupra faptului că un număr redus de candidați în turul întâi ar fi crescut considerabil șansele lui Dan Barna de a câștiga alegerile. Vom analiza datele publicate de către IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie) pe site-ul propriu, care a folosit rezultatele din urma prelucrării informațiilor colectate în timpul derulării celor două exit-poll-uri din duminicile votului.

Se impune de la început următoarea precizare: comparațiile categoriilor de votanți între electoratele candidaților nu este foarte relevantă, întrucât analizele sunt făcute per mulțimea alegătorilor fiecărui candidat și nu raportat la ponderea categoriilor de populație generală. Nu vom avea rezultate de tip ˝x% dintre elevi și studenți l-au votat pe Dan Barna˝, ci de tipul ˝y% dintre votanții lui Dan Barna sunt elevi și studenți˝. Prin urmare, nu vom putea avea inferențe de genul ˝Dan Barna a fost votat în mai mare măsură de către elevi și studenți decât contracandidații săi˝; deși ponderea elevilor și studenților este mai mare în rândul electoratului lui Dan Barna decât în cazul celorlalți candidați, numărul total de votanți ai săi este mai mic. În concluzie, datele de mai jos definesc un profil al electoratului candidaților și nu un comportament electoral al categoriilor de populație.

În general, opțiunea de vot este formulată înainte de începerea campaniei electorale

 


Acest lucru este valabil în cazul alegătorilor lui Klaus Iohannis și ai Vioricăi Dăncilă (care s-au decis să îi voteze pe aceștia cu cel puțin o lună înaintea alegerilor în proporție de peste 60%), dar mai puțin în cazul votanților lui Dan Barna – 56% dintre aceștia declară că s-au hotărât să îl voteze pe candidatul USR Plus în ultimele patru săptămâni. Între cele două tururi, Klaus Iohannis a atras un sfert dintre votanții săi, spre deosebire de Viorica Dăncilă care a atras în aceeași perioadă doar 19% dintre voturile sale.

PSD a fost un garant pentru candidatura Vioricăi Dăncilă

 


Majoritatea alegătorilor din turul I ai Vioricăi Dăncilă (57%) susțin că pentru ei, în vederea formulării opțiunii de vot, a fost mai important partidul decât calitățile candidatului (care au contat doar pentru 36%). Prin urmare, electoratul PSD este încă disciplinat, iar campania agresivă cu ˝proasta satului˝ a avut mai mult rol de adâncire a manifestării disonanței cognitive în rândul electoratului contracandidaților (care-și întăreau astfel propria opțiune) decât rol demobilizator pentru propriul electorat. La polul opus se află votanții lui Klaus Iohannis, care apreciază în primul rând omul (67%) și abia apoi contează partidul care îl susține (26%). O posibilă explicație este aceea că Iohannis era președintele în funcție, beneficiind de notorietatea și expunerea de rigoare, iar PNL (care a susținut candidatura lui Klaus Iohannis) încă nu este un partid foarte puternic, cu o mare forță de coeziune. Faptul că Dan Barna a fost candidatul USR Plus a contat pentru 38% dintre alegătorii săi, în timp ce calitățile personale ale candidatului au contat mai mult pentru 52% dintre votanți. Cei 38% care s-au identificat în primul rând cu partidul reprezintă o bună bază de creștere a electoratului Alianței USR Plus.

În turul doi, Viorica Dăncilă a fost votată mai mult de femei decât de bărbați

 


Dacă pentru primul tur nu sunt diferențe notabile de gen între alegătorii celor trei candidați principali, pentru turul doi votanții Vioricăi Dăncilă sunt ușor mai multe femei decât bărbați (54% vs. 46%).

Principala luptă a celor trei candidați principali a fost pentru persoanele cu vârste între 35 și 64 de ani

 


În turul I, cea mai mare pondere a votanților tuturor celor trei candidați o au persoanele de vârsta a doua (35-64 ani) (Klaus Iohannis – 59%, Dan Barna 51% și Viorica Dăncilă 50%). Dan Barna a atras cel mai mult tinerii (45% dintre votanții săi au maximum 34 de ani) și cel mai puțin persoanele vârstnice (care întrunesc un procent de doar 4% dintre votanții săi). Aproximativ patru din zece votanți ai Vioricăi Dăncilă (43%) au vârsta peste 65 de ani, în timp ce un sfert dintre votanții lui Klaus Iohannis sunt persoane sub 35 de ani și doar 16% sunt peste 65 de ani.

Proporțiile pentru categoriile de vârstă se păstrează și în turul secund pentru cei doi candidați calificați, cu ușoare diferențe cauzate cel mai probabil de voturile primite dinspre ceilalți competitori și de cele ale persoanelor care în primul tur nu au votat, din diverse motive.

Peste jumătate dintre votanții lui Klaus Iohannis sunt persoane active în câmpul muncii, spre deosebire de votanții Vioricăi Dăncilă care majoritatea sunt pensionari

 


Ponderea persoanelor casnice/fără ocupație este în jurul procentului de 10% pentru cei doi candidați (indiferent de turul de scrutin), iar 7% dintre votanții lui Klaus Iohannis sunt liber profesioniști/antreprenori – spre deosebire de 4% dintre votanții Vioricăi Dăncilă. Elevii și studenții au fost cel mai bine reprezentați în cazul electoratului lui Dan Barna – unul din zece alegători ai acestuia a aparținut acestei categorii, și cel mai slab reprezentați în cazul electoratului Vioricăi Dăncilă – au totalizat 1% în ambele tururi de scrutin.

În cazul tuturor celor trei candidați principali, regiunile cel mai bine reprezentate în cazul votanților sunt cele din sud

 


Regiunile Sud-București-Dobrogea au ponderea cea mai mare în rândul alegătorilor principalilor competitori, fără a se înregistra o diferență între tururile de scrutin. Pe locul doi ca pondere sunt alegătorii din Transilvania-Banat, iar pe locul trei sunt alegătorii din Moldova.

În turul I, șapte din zece votanți ai lui Dan Barna au fost din mediul urban

 


Ponderea alegătorilor din mediul rural a fost ușor mai mare decât cei de la oraș în cazul Vioricăi Dăncilă, iar votanții lui Klaus Iohannis sunt mai mult din urban decât din rural (56% vs. 44%). Pentru turul doi însă, în cazul Vioricăi Dăncilă, situația se schimbă în favoarea votanților din mediul urban (52% vs. 48% rural), în timp ce Klaus Iohannis este preferat și mai mult de către orășeni (65% vs. 38% rural).

Prin urmare, numite mituri electorale se confirmă, în timp ce altele sunt desființate. PSD nu este votat doar de către vârstnici și persoane fără venit (categoria de vârstă cea mai reprezentată în rândul alegătorilor PSD este 35-64 ani), nici cu pondere covârșitoare în județele din Moldova (care sunt pe ultimul loc în ponderea votanților) și nici preferat preponderent de către lumea de la sat (mai bine de jumătate dintre votanți sunt din mediul urban). Dan Barna are într-adevăr un electorat semnificativ mai mare din mediul urban (72% vs. 28% rural), iar majoritatea bazinului electoral al lui Klaus Iohannis se află în regiunile Sud-București-Dobrogea și nu în Transilvania-Banat, așa cum poate ar fi fost de așteptat.

Fragmentarea votului rezultată în urma numărului mare de candidați a fost cel mai mult în dezavantajul Alianței USR Plus și al lui Dan Barna

 


IRES a prezentat și o analiză a redistribuirii voturilor candidaților din turul întâi între candidații calificați în turul al doilea al alegerilor. Klaus Iohannis a pierdut 1,6% din voturile sale în favoarea Vioricăi Dăncilă și a câștigat în schimb de la aceasta 1,2%. Singurii care au mers mai mult spre Viorica Dăncilă decât spre Klaus Iohannis sunt cei care în primul tur i-au ales pe Mircea Diaconu și Cătălin Ivan. Având în vedere că Mircea Diaconu a fost susținut în mare măsură de către Pro România, ai cărei membri sunt în principal foști PSD-iști, iar Claudiu Ivan s-a desprins tot din PSD, situația era oarecum de așteptat.

Prin urmare, dreapta eșichierului politic a fost mult mai fragmentată decât stânga. Dacă fragmentarea dreptei nu ar fi fost atât de mare, este posibil ca Dan Barna să fi ajuns în turul doi, probabil cu Klaus Iohannis, și chiar să fi câștigat. Cel puțin pentru turul doi, votul negativ împotriva lui Klaus Iohannis este mai mic decât votul negativ împotriva Vioricăi Dăncilă. 27,2% dintre votanții lui Klaus Iohannis spun că l-au ales pe acesta ca să se asigure că nu va câștiga Viorica Dăncilă, spre deosebire de doar 18% dintre alegătorii Vioricăi Dăncilă care și-au exprimat opțiunea în favoarea acesteia pentru a nu câștiga celălalt candidat. Dacă Dan Barna și nu Viorica Dăncilă ar fi ajuns în turul doi, este posibil ca o parte semnificativă a celor 27,2% dintre votanții lui Klaus Iohannis să fi optat pentru Dan Barna, scăzând șansele de succes pentru actualul câștigător.

Analizele de acest gen au relevanță mai mult în contextul viitoarelor runde de alegeri. Deocamdată însă, zarurile au fost aruncate (alea icta est ar spune strămoșii noștri romani) și nu ne rămâne decât să vedem în ce măsură președintele nou ales, Klaus Iohannis, se va ține de cuvânt și va fi ˝președintele tuturor românilor˝ așa cum a promis, abținându-se să mai vorbească despre ˝mai multe Românii˝ așa cum a făcut-o acum aproape trei ani, din aceeași postură.

 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.29