Colocvii Panait Istrati

Flaviu Predescu / 09 apr 2019 / 11:22 Salveaza PDF Comentarii
Colocvii Panait Istrati
Descriere foto: Colocvii Panait Istrati

Muzeul Național al Literaturii Române și Association Des Amis de Panait Istrati organizează în parteneriat duminică, 14 aprilie 2019, între orele 9.30 și 13.00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 un Colocviu Panait Istrati.

În intervalul 12-20 aprilie 2019, Association Des Amis de Panait Istrati (președinte Christian Delrue) întreprinde o călătorie de studii în România, cu genericul „Pe urmele lui Panait Istrati". Pe lângă vizite la obiective turistice din București, Brăila, Tulcea, din programul călătoriei fac parte două zile de colocviu „Panait Istrati", organizat în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române (București, 14 aprilie, 9.30-13.00, Strada Nicolae Crețulescu, nr. 8) și Muzeul Brăilei „Carol I" (Brăila, 16 aprilie, 9.30-12.30; 16.00-18.00, Casa memorială „Panait Istrati", Grădina Publică).

În cele două zile de colocviu, vor prezenta comunicări istorici și critici literari, iubitori ai literaturii lui Panait Istrati, din Franța, Austria și România. Moderatorii evenimentului: Christian Delrue, Zamfir Bălan.

Panait Istrati s-a născut în Brăila la 11 august 1884. Aidoma lui Maxim Gorki, și-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. A ajuns să călătorească la București, Constantinopol, Alexandria, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne.

Primele încercări literare datează din 1906. Între 1910-1912 publică primele povestiri: „Mântuitorul", „Calul lui Bălan", „Familia noastră", „1 Mai". Colaborează la câteva ziare precum Viața socială, Dimineața, Adevărul. Se apropie de cercurile socialiste. Trăind în sărăcie, bolnav și singur, a încercat să se sinucidă în 1921 pe când era la Nisa, dar a fost salvat, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisă, adresată lui Romain Rolland. Acesta este avertizat și îi răspunde imediat încurajându-l să urmeze cariera sa de scriitor. Povestirea „Chira Chiralina" a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată chiar de Romain Rolland.

A publicat romanele: „Ciulinii Bărăganului", Les Récits d'Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi"). În 1927 a vizitat Moscova și Kievul (și a asistat chiar la filmarea unui film despre călătoria sa acolo). În Rusia îl întâlnește pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis (care îl va menționa mai târziu în romanul său Zorba Grecul și în Raport către El Greco). În 1929 a călătorit din nou în Rusia sovietică. Voiajul său în Rusia a fost sursa de inspirație a operei „Vers l'autre flamme-Confession pour vaincus" (tradusă în limba engleză sub titlul The Confession of a Loser) în care denunță abuzurile regimului comunist.

Antologia „Vers l'autre flamme" cuprinde nu doar textul „Spovedania unui învins" a lui Istrati. Publicarea cărții va provoca izolarea scriitorului, acesta fiind abandonat de prietenii săi de ideologie socialistă (unii din prietenii săi comuniști considerându-l fascist). În 1930 se reîntoarce definitiv în România. Publică în 1933 eseul „L'Homme qui n'adhère à rien", în care se conturează atitudinea sa în privința independenței. Chintesența acestui eseu îi atrage vehemente contestări. A fost tratat de TBC în Franța la Nisa și apoi a revenit la București.

Izolat, singur și bolnav de tuberculoză, a murit la sanatoriul Filaret. Prozele și romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, mirificele ținuturi ale Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase și religii și diverse orașele din Europa prin care a trecut de-a lungul vieții. Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile franceză și română, a fost tradusă în peste 30 de limbi, arată un comunicat MNLR.


STIRE RECOMANDATA

Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26