CCR respinge contestația lui Nicușor Dan pe legea Vexler pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei: Legea este clară și predictibilă

Autor: Tiberiu Vasile

Curtea Constituțională a României a decis joi să respingă sesizarea transmisă de președintele Nicușor Dan cu privire la legea care vizează măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și a xenofobiei.

Aceasta este prima obiecție de neconstituționalitate depusă de Nicușor Dan de la preluarea funcției de președinte al României.

În esenţă, Curtea Constituţională spune că legea criticată de Nicuşor Dan este clară, precisă şi predictibilă, iar într-o societate democratică europeană "nu se poate accepta ca valorile şi principiile unor ideologii, care au fundamentat mecanisme politice şi instituţionale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populaţie, eliminând însăşi demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare".

Într-un comunicat transmis joi, Curtea Constituţională spune că a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate de preşedintele Nicuşor Dan, dispoziţiile art.I pct.2 [cu referire la art.1 din OUG 31/2002], ale art.I pct.3 [cu referire la art.2 lit.b) ind.1 din OUG nr.31/2002], ale art.I pct.5 [cu referire la art. 3 alin.(1) din OUG 31/2002], ale art.I pct.6 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.1) din OUG 31/2002], ale art.I pct.7 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.2) din OUG 31/2002], ale art.I pct.8 [cu referire la art. 4 alin.(3) din OUG 31/2002], ale art.I pct.9 [cu referire la art.5 din OUG 31/2002], ale art.I pct.14 [cu referire la art.12 din OUG 31/2002], ale art.I pct.15 [cu referire la art.13 din OUG 31/2002] şi ale art.II pct.1 [cu referire la art.2 lit.d) din Legea nr.157/2018] din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

”Legea este clară, precisă și predictibilă”

În esenţă, raportat la criticile formulate de Nicuşor Dan, Curtea a constatat că "legea supusă controlului de constituţionalitate este clară, precisă şi predictibilă prin raportare la conţinutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul şi scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăţi democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnităţii fiinţei umane şi a respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor fundamentale".

"Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că ideologia nazistă, fascistă şi legionarismul sunt concepte istorice şi politice care nu pot fi relativizate prin definiţii juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realităţi sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violenţa sistemică, asasinatele politice şi antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului şi democraţia. Atât consacrarea normativă a infracţiunilor specifice, cât şi scopul legii criticate sunt justificate şi legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal şi cu garanţii proporţionale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile şi principiile esenţiale ale democraţiei împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice", spune CCR.

CCR precizează că această decizie ia act şi se încadrează în ansamblul principiilor şi valorilor democratice europene, fiind în consonanţă cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudenţă.

Curtea aminteşte faptul că, pe 10 iulie, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecţie de neconstituţionalitate pentru critici similare, formulată de parlamentari ai S.O.S. România, AUR şi POT.

Nicușor Dan argumentează că actul normativ contravine mai multor principii constituționale

Sesizarea vizează legea ce modifică Ordonanța de urgență nr. 31/2002 - privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război - și Legea nr. 157/2018 referitoare la combaterea antisemitismului.

În documentul transmis Curții, șeful statului argumentează că actul normativ contravine mai multor principii constituționale, atât prin modul în care a fost adoptat, cât și prin prevederile sale.

Nicușor Dan atrage atenția că statul trebuie să acționeze pentru prevenirea discursului instigator la ură, dar într-un mod echilibrat, astfel încât intervenția autorităților să nu fie percepută ca un instrument politic, ci o acțiune neutră și legitimă:

„Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, avertizează președintele.

Lipsa unor definiții clare riscă să genereze interpretări arbitrare și abuz

În plus, Nicușor Dan susține că noțiuni esențiale din textul legii - precum „legionar” sau „fascist” - sunt lăsate fără o definire clară, ceea ce riscă să genereze interpretări arbitrare în aplicarea legii de către instanțe și parchete. El consideră că lipsa de precizie a termenilor poate conduce la practici neunitare, abuz și riscuri semnificative pentru drepturile individuale, având în vedere sancțiunile severe prevăzute de actul normativ:

„Absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare... Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală...”, precizează președintele în sesizare.

În ceea ce privește materialele vizate de lege - fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe - președintele indică faptul că textul este ambiguu, deoarece trimite circular la concepțiile sau doctrinele respective fără a le defini concret, ceea ce nu permite o aplicare coerentă:

„Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”.

Președintele României mai invocă și încălcarea unor drepturi fundamentale, precum accesul la informație (art. 31), libertatea de exprimare (art. 30) și dreptul la cultură (art. 33), sugerând că efectele legii pot depăși obiectivele asumate, afectând libertăți esențiale într-o societate democratică.

Totodată, Nicușor Dan atrage atenția că, spre deosebire de alte state europene, legislația românească nu oferă o definire clară și limitativă a faptelor, simbolurilor și materialelor interzise, ceea ce amplifică riscul de abuz.

Legea contestată de șeful statului a fost atacată anterior și de mai mulți deputați din grupurile S.O.S. România, AUR, Partidul Oamenilor Tineri, precum și de aleși neafiliați. Obiecția acestora a fost respinsă în urmă cu o săptămână de CCR, potrivit Agerpres.

CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan pune frână legii anti-legionarism. Avocatul Bărbuceanu explică implicațiile juridice