Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail redactia@dcnews.ro și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

ALEGERILE PARLAMENTARE 2016. Marii sociologi rup tăcerea. Miza care răstoarnă predicțiile din sondaje

Analiștii politici se așteaptă la o prezență scăzută la vot, de 40-50% din cauza sărbătorilor de iarnă. 

Prezența scăzută, favorabilă pentru partidele mari sau competitorii vocali 

"Sărbătorile de iarnă vor influenţa un număr scăzut de oameni înscrişi pe listele electorale. Mai degrabă, aş merge pe cheia neprevăzutului, dacă există avertizare de vreme proastă, înzăpeziri care să ţină oamenii în case şi să îi oprească fizic să ajungă la secţiile de vot. În acest scenariu, prezenţa scăzută la vot va avantaja partidele mari sau competitorii cei mai vocali din campania electorală", consideră Radu Magdin, potrivit Agerpres. 

Organizarea separată de prezidențiale a scăzut prezența la vot

Politologul Cristian Pîrvulescu crede că scăderea mobilităţii românilor la vot, din 1990 încoace, este din cauza organizării separate a alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare.

După 1990, când alegerile au fost simultan prezidenţiale şi legislative, iar prezenţa la scrutin a fost de 86%, mobilizarea la vot a intrat inevitabil într-o tendinţă de scădere, trecând la 76% în 1992 şi 1996, pentru a scădea deja la 65% în 2000. În 2004 a fost de 58% pentru ca în 2008 să ajungă la 39%, iar în 2012 la 41%. Acest fapt s-a datorat, cel mai probabil, separării alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale. Cum condiţiile nu s-au schimbat faţă de 2008 şi 2012, prezenţa nu va fi cu mult mai mare, spune analistul.

Clasa politică a dezamăgit

Sociologul Bogdan Ficeac crede că fixarea procentului de prezenţă în jurul a 40-50% este din cauză că ”în general, clasa politică a dezamăgit”. 

”Prezenţa, probabil, va fi sub sau apropiată de 50%, ca de obicei. Nu cred că va fi o miză foarte mare în aceste alegeri pentru că, în general, clasa politică a dezamăgit, iar cei care au apărut nou pe scena politică încă nu au convins”, afirmă Ficeac. 

[citeste si]

Alfred Bulai: Prezența va fi undeva la 50%

Alfred Bulai crede că "Prezenţa va fi în logica a 50%, undeva în marja normală pentru că miza este şi nu este mare. Adică nu este la fel de mare ca la alegerile prezidenţiale, unde de regulă este cel mai mare interes, dar nu este nici la nivelul localelor, unde iarăşi există un interes mare pentru că este o implicare a tuturor la nivel local. Depinde, însă, de foarte multe lucruri care se vor întâmpla în această campanie, cât de spectaculoasă şi incitantă este. Deocamdată, senzaţia mea este că nu se întâmplă ceva dramatic, semnificativ, încât să urnească o populaţie mare. Deci, va fi o prezenţă mai mică decât în 2014, dar în jurul a ceea ce este de obicei", declară Alfred Bulai.

Miza: majoritatea tăcută

Radu Magdin atrage atenţia că miza clasei politice ar trebui să o reprezinte electorii indecişi fiindcă ”această majoritate tăcută poate avea capacitatea de a răsturna toate predicţiile sociologice, atunci când există o motivaţie destul de puternică”.

”Dacă ar fi să urmăm trendul alegerilor locale, care au cumulat în jur de 50 de procente prezenţă la vot, putem spune că nu vom avea surprize majore în acest scrutin electoral. Cu toate acestea, miza pe termen mediu a clasei politice ar trebui să o reprezinte restul de 50 + de procente de electori care nu se prezintă la vot din diverse motive subiective: dezamăgire, apatie, lipsa reprezentativităţii, etc. (...) Trebuie să ţinem cont de nivelul de încredere pe care partidele politice, ca organizaţii, îl au în ochii electoratului ţintă - nu ne referim aici la electoratul dur, acei votanţi foarte bine cristalizaţi, ci la oamenii cu drept de vot nehotărâţi, fluizi decizional. Aceştia sunt dezamăgiţi de clasa politică actuală şi, probabil,vor sancţiona anumiţi candidaţi cu un vot negativ sau absentând de la urne în ziua cu pricina”, afirmă analistul.

Diferența votului pe liste: Independenții, șanse minime

Marius Pieleanu crede că: ”Dacă până acum şanse aveau şi independenţi sau persoane care ar fi candidat pe listele unor partide mici, dar care însemnau ceva pentru comunitatea locală, astăzi, când vorbim, vor fi favorizate în primul rând partidele mari, cu bazine electorale omogen distribuite la nivel naţional şi cu o reţea electorală bine pusă la punct. Cei mai defavorizaţi, în mod evident, vor fi cei care candidează ca independenţi sau partidele mici şi fără structură electorală”. 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.24
YesMy