Omologul său rus, Alexander Nov, a precizat că un comitet ministerial OPEC/ non-OPEC de monitorizare a acordului a recomandat la rândul său prelungirea acordului de reducere a producţiei dincolo de primul trimestru din 2018 dacă această prelungire este justificată pentru reechilibrarea pieţei mondiale.
În luna decembrie 2016, statele membre OPEC şi alte 11 state producătoare din afara cartelului au acceptat să-şi reducă producţia combinată cu 1,8 milioane de barili pe zi (bpd) în primul semestru din 2017. În luna mai a acestui an acordul a fost prelungit cu alte nouă luni, până la finele lunii martie 2018. Însă, Libia şi Nigeria, ambele state membre ale OPEC, au fost scutite de la acest acord de reducere a producţiei pentru a ajuta industriile lor să-şi revină după mai mulţi ani de conflicte.
Noi țări care se alătură
Luni, Comitetul ministerial OPEC/ non-OPEC de monitorizare a acordului, cunoscut sub denumirea de JMMC, s-a reunit la Sankt Petersburg şi a decis că Nigeria se va alătura acordului prin limitarea producţiei sale la 1,8 milioane barili pe zi, în condiţiile în care în prezent este de 1,7 milioane barili pe zi. În cazul Libiei, comitetul a apreciat că este puţin probabil ca producţia acestei ţări să depăşească un milion de barili pe zi în viitorul apropiat, comparativ cu capacitatea sa de 1,4-1,6 milioane barili pe zi.
"Trebuie să recunoaştem că piaţa a devenit una pesimistă din cauza mai multor factori importanţi care au influenţat aceste sentimente", a declarat Khalid al-Falih.
Potrivit acestuia, gradul redus de respectare a acordului de reducere a producţiei de către unele state membre OPEC precum şi creşterea exporturilor OPEC a dus la diminuarea preţului petrolului. Khalid al-Falih a mai spus că în momentul în care reducerile de producţie nu vor mai fi necesare, ţările producătoare de petrol vor asigura o ieşire lină din acordul de reducere a producţiei astfel încât să nu provoace un şoc pe piaţă.
Reducerea producţiei de petrol a OPEC a permis preţului petrolului să revină deasupra pragului de 50 de dolari per baril în luna ianuarie însă, între timp, preţurile au revenit în intervalul 45-50 de dolari, ca urmare a creşterii producţiei de petrol de şist a SUA, ţară care nu participă la discuţiile pentru reducerea ofertei de ţiţei, dar şi a majorării producţiei de petrol a Libiei şi Nigeriei, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
