EXCLUSIV  #vremoțarăkafară. Vrem o țară ca Ungaria! Politica de anticorupţie față de România

Maria-Georgiana Teodorescu / 10 sep 2018 / 08:17 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

O țară controversată pentru România, o țară care nu de puține ori și-a manifestat deschis (şi dureros pentru noi, de-a lungul istoriei) intențiile cu privire la Transilvania, o țară cu acces la SUA fără viză de 10 ani, o țară din ce în ce mai puternică în ultima vreme, sub mandatul lui Viktor Orban.

Pe câţi nu aţi auzit invocând cei 1491 km de autostradă ai Ungariei comparativ cu cei 774 ai României? Sau stațiunile balneare din Ungaria? Sau politica externă dusă de Viktor Orban prin care, în detrimentul politicilor europene, invocă în permanență interesul național al poporului maghiar?

Mai democrată sau mai puțin democrată decât România (de când suportă termenul democrat comparații?!), mai coruptă sau mai puțin coruptă, Ungaria reprezintă pentru unii un model. Și nu puțini din cei ce își exprimă nemulțumirile cu privire la viața din România ar #vreaoțarăkUngaria.

Schengen, UE, SUA

Ungaria este, firește, membră UE, Schengen și cetățenii săi nu necesită viză pentru SUA încă din 2008. În 2007, la puţin timp după ce a devenit membră UE, a devenit și membră Schengen. Firește, nici un MCV nu a fost impus Ungariei. În topul Transparency International privind corupția, din 2012 până în 2017 România a fost situată mai bine decât Ungaria (locul 59 față de 66), fiind urmată de Cuba, Malaysia și Muntenegru, toate 3 cu scoruri mai bune decât Ungaria. De menţionat şi faptul că, deşi a beneficiat masiv de fonduri UE pentru dezvoltare, Ungaria încă nu a renunţat la moneda naţională, forintul, şi nici nu pare că o va face prea curând.

Politica de anticorupţie în Ungaria

În iulie 2013 în Ungaria a intrat în vigoare noul cod penal, cod care pedepsește infracțiunile de corupție. Acestea sunt 9 la număr (incluzând și abuzul în serviciu), la care se adaugă și traficul de influență. Darea de mită se pedepsește în forma tip cu închisoare de la 1-5 ani, iar luarea de mită de la 2-8 ani, putând urca și până la 10 ani în cazurile agravantelor.

Din totalul condamnărilor, cca 29% sunt cu executare, restul fiind cu suspendare sau muncă în folosul comunității.

Urmărirea penală durează maxim 2 luni, poate fi extinsă până la 6 luni de procuror, și în cazurile foarte complexe până la 1 an sau maxim 2 de procurorul general.

În cazul infracțiunilor pedepsite cu până la 5 ani închisoare procurorul poate trimite cauza spre soluționare unui mediator care are sarcina rezolvării situației acoperirii prejudiciului.

În 2012 legislația penală s-a modificat cu privire la înlăturarea răspunderii penale a denunțătorilor ca urmare a formulării de denunțuri în sensul în care nu se mai înlătură integral răspunderea penală ci doar beneficiază de reducerea pedepselor. În 2013 Parlamentul a adoptat o lege de protecție a denunțătorilor, lege care le oferă anonimitate și le asigură o protecție deosebită.

Cel mai mare scandal de coruptie la nivel european a avut loc recent în Ungaria.

Conform OLAF, prejudiciul total legat de construcția magistralei M4 de metrou din Budapesta ajunge la cca. 941 milioane USD, bani "furați sau folosiți fraudulos". Suma reprezintă aproape jumătate din valoarea totală a investițiilor.

Mai multe detalii:

https://budapestbeacon.com/europes-biggest-case-corruption-took-place-budapest-says-government-spokesman/

La începutul acestui an procurorii ungari au anunţat începerea urmăririi penale într-un dosar de fraudă la fonduri europene şi conflict de interese, dosar ce îl priveşte pe ginerele lui Viktor Orban (şi compania Elios Innovative Zrt). Conform OLAF, este vorba de 35 de proiecte de iluminat public în Ungaria, în valoare de cca 65 milioane de euro, proiecte realizate din bani europeni.

Lobby-ul în Ungaria

Ca și în alte țări europene, lobby-ul în Ungaria există și este reglementat oficial încă din 2006 (deși primul registru al lobiștilor a apărut în Ungaria în 1994). Practic, s-a implementat la puțin timp după aderarea la UE și nu a reprezentat o piedică la primirea în spațiul Schengen. În 2010 Legea Lobby a fost abrogată (la acel moment fiind cca 600 de firme de lobby active în Ungaria), în 2013 intrând în vigoare Decretul de Integritate în Administrație Publică care a reintrodus lobby-ul, dar mult mai vag reglementat.

Conform Transparency International lobby-ul în Ungaria nu se bucură deloc de transparență, neexistând nici măcar obligativitatea declarării publice a entităților care fac lobby sau a activității lor.

În ceea ce privește finanțarea partidelor politice, legea nu obligă la publicarea unor registre clare și detaliate cu privire la sursele de finanțare și la sumele primite. Prin urmare, nu există informații publice clare cu privire la aceste aspecte.

Politica de transparenţă în domeniul ONG-urilor

Nu de puţine ori Orban a acuzat organizaţiile non-profit că se implică abuziv în activităţile statului şi că primesc finanţări de la Soros în acest scop, motiv pentru care în 2017 a inițiat o modificare a legislaţiei în sensul în care ONG-urile care primesc finanţare din afara Ungariei de mai mult de cca 23.000 euro trebuie să declare sursa finanţării şi să se înregistreze oficial ca organizaţie sprijinită de afară. Împotriva proiectului de lege s-au mobilizat atât ONG-uri cât şi persoane fizice, au avut loc proteste ample, ba chiar a intervenit şi Transparency international cu opinia că astfel de legi nu sunt necesare, ba chiar îngrădesc libertatea de asociere. După declanşarea procedurii de infringement pe acestă temă, Comisia Europeană a înaintat cauza Curţii de Justiţie a UE, urmând ca aceasta să decidă dacă Ungaria a încălcat legislația UE prin această măsură sau nu.

Politica Ungariei referitoare la fenomenul migraţiei

Orban este unul din cei mai virulenţi oponenţi ai migraţiei. Nu în puţine rânduri a declarat că migraţia reprezintă un atac la securitatea poporului maghiar. Ba mai mult, a construit şi 175 de kilometri de garduri de sârmă ghimpată (de 4 metri înălțime) la graniţa sudică a Ungariei pentru a stopa fluxul de migranţi care ii traversa teritoriul pentru a ajunge în Europa de Vest. Discuţiile publice dintre Merkel şi Orban pe această temă au fost mereu contradictorii, Merkel acuzând că transformă Ungaria într-o fortăreaţă şi că nu trebuie uitate solidaritatea şi umanitatea, iar Orban susţinând că cea mai bună modalitate de a ajuta refugiaţii este să le rezolvi situaţia la ei în ţară, pentru a se putea întoarce acolo. Totodată, Orban a recomandat Germaniei să fie recunoscătoare Ungariei pentru că ţine frontierele închise refugiaţilor, pentru că, altfel, cca 4000-5000 de migranţi ar veni zilnic în Germania, tranzitând Ungaria. La ultimul summit european consacrat migraţiei Merkel a fost nevoită să renunţe definitiv la proiectul cotelor de repartizare a solicitanţilor de azil în UE, tocmai datorită opoziţiei unor ţări din Europa Centrală şi de Est, precum Ungaria.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a denunţat Ungaria la Curtea de justiţiei a UE pentru încălcarea legislaţiei europene cu privire la migranţi şi solicitanţi de azil. Și acest litigiu urmează să fie soluționat. Între timp, frontierele rămân închise și cei 175 de kilometri de garduri nedărâmate.

Importanţa datei de 12 septembrie 2018

Îndelung criticat pentru măsurile extreme pe care le ia, pentru relaţia apropiată cu Rusia, pentru politica anti-migraţie şi anti-Soros, Orban a reuşit anul acesta să câştige al 3lea său mandat (prin Alianţa de guvernământ Fidesz - Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP). Imediat după câştigarea alegerilor zeci de mii de oameni au ieşit în stradă să protesteze împotriva sa, solicitând renumărarea voturilor.

Parlamentul European a publicat în această primăvară un raport foarte critic la adresa Ungariei. Pe 12 septembrie se va vota dacă Ungaria îşi pierde sau nu dreptul de vot în UE , conform art. 7 din Tratatul de la Lisabona. Ungaria este acuzată de grave încălcari ale valorilor fundamentale ale UE, şi ale statului de drept.

Așadar, pentru fiecare măsură implementată în Ungaria care poate părea îndrăzneață sau patrioată pentru unii și nedemocrată pentru alții, Europa a reacționat. Evaluări, rapoarte, critici la nivel înalt, proceduri de infringement, procese la Curtea de Justiție și, nu în ultimul rând, suspendarea dreptului de vot pe 12 septembrie.

Până una alta, în ciuda tuturor reacțiilor la nivel european și internațional, Ungaria nu a fost nici izgonită din zona Schengen, nici nu a pierdut dreptul de viză către SUA, nici nu i s-au refuzat bani europeni sau finanțări și credite.

Ceea ce este relevant cu privire la data de 12 septembrie este lecția pe care UE ne-o va da. Dacă Ungaria nu își va pierde dreptul de vot va însemna că un stat care respectă interesele cetățenilor proprii și le acordă prioritate nu este cu nimic mai puțin stat membru decât altul, care acordă prioritate reglementărilor europene și nu celor naționale. 



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24