EXCLUSIV Este bătrânețea o boală sau nu? Prof. dr. Gabriel Ioan Prada: De ce organismul nu mai reușește să se repare odată cu înaintarea în vârstă / video

Prof. dr. Gabriel Ioan Prada, șeful disciplinei geriatrie și gerontologie de la Institutul Ana Aslan, a explicat că îmbătrânirea nu este o boală, ci un proces biologic normal, însoțit frecvent de boli cronice și degenerative care apar odată cu înaintarea în vârstă și afectează funcționalitatea organismului. 

„Discutăm despre genele îmbătrânirii, genetica îmbătrânirii, despre longevitate. Domnule profesor, este îmbătrânirea o boală sau un proces biologic normal?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu. 

„Această discuție este foarte veche. Inițial se considera că este o boală. Dar de fapt, există o serie de boli care sunt mai frecvent întâlnite la vârstnici. Nu putem spune că sunt boli specifice vârstnicilor, dar sunt boli de multe ori cronice, care debutează la vârsta adultă în general și se continuă spre vârsta înaintată. Ele determină o degradare a funcționalității persoanei pe măsura înaintării în vârstă. Această problemă, practic, a fost observată.

Deci nu îmbătrânirea sau așa-zisa bătrânețe este o boală, ci ea este acompaniată de o serie de boli degenerative, care alterează funcționalitatea generală a organismului uman. Aceasta este o problemă importantă”, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada.

VEZI ȘI:  Meloterapia: Ce este și cum te poate ajuta să te vindeci. Prof. Mircea Penescu: O armă încă din vremea Hipocrate

Inflamația și rolul ei în îmbătrânire

Prof. dr. Gabriel Ioan Prada a explicat că organismul își menține echilibrul intern prin mecanisme genetice de reparare și control, dar acestea se degradează odată cu înaintarea în vârstă. Gena Sirtuina I are rol în producerea energiei celulare și în reglarea inflamației, iar afectarea ei contribuie la scăderea funcționalității organismului în procesul de îmbătrânire. 

„De ce nu reușește organismul să repare stricăciunile produse de bolile care apar la vârstnici?”, a întrebat Val Vâlcu. 

„Există o serie de modificări care apar și să  știți că organismul luptă să își mențină integritatea - așa-numita homeostazie - și există mecanisme care păstrează funcționalitatea. Chiar la nivel genetic există astfel de mecanisme.

De exemplu, sunt niște gene, grupuri de gene, care au fost implicate într-o serie de procese, care, dacă sunt alterate, generează o degradare funcțională. 

Este extrem de cunoscută, Sirtuina I, care este implicată într-o serie de procese precum funcționalitatea mitocondriei. Mitocondria este sursa de energie a celulei umane - nu sub formă de curent electric sau alte tipuri de energie, ci energie sub forma unei molecule, care se numește ATP (adenozin trifosfat) și care rezultă în urma unei serii de reacții chimice.

Tot această genă, Sirtuina I (SIRT1), este implicată și în inflamație. Inflamația este foarte frecventă la vârstnici, crește odată cu înaintarea în vârstă și ea generează o serie de modificări. Deci această genă reglează mecanismele care controlează procesul inflamator, îl reduc. Astfel ar preveni degradarea funcțională a organismului”, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada.

VEZI ȘI: Tratamente revoluționare pentru alergii: Prof. dr. Codruț Sarafoleanu ne spune cum ne monitorizăm sănătatea cu telefonul mobil

Legătura dintre Apolipoproteină și boala Alzheimer

„Mai există altă genă foarte importantă, care este un grup de gene, de fapt, Apolipoproteina, cu subvariantele ei ε1, ε2, ε4, unele sunt implicate direct în boala Alzheimer, dar varianta ε2 este implicată în controlul pozitiv al metabolismului lipidelor și ea este implicată într-o serie de afecțiuni cardiovasculare. De aceea, persoanele care au bine exprimată această variantă, ε2, sunt într-un fel protejate de afecțiuni aterosclerotice sau afecțiuni cardiovasculare în care este implicată ateroscleroza”, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada.

Ce rol au proteinele

Prof. dr. Gabriel Ioan Prada a explicat că organismul are mecanisme care repară ADN-ul și ajută la funcționarea corectă a proteinelor, dar acestea slăbesc odată cu înaintarea în vârstă. Când enzimele sunt afectate, se acumulează radicali liberi care strică celulele, iar acest lucru contribuie la apariția bolilor, printre care se numără și boala Alzheimer, ateroscleroza și boala Parkinson. 

„Mecanismele naturale ale organismului repară aceste degradări ale ADN-ului și previn alterările în sinteza proteică. De fapt, aceasta este o parte a mecanismelor implicate în îmbătrânire, o alterare a sintezei proteice.

Proteinele sunt de două mari categorii. Proteine funcționale, adică enzimele, care conduc o serie de procese metabolice foarte importante și proteine structurale. Înțelegem că dacă apar niște modificări în sinteza acestor proteine, apar și tulburări ale proceselor conduse de substanțele respective.

Spre exemplu, enzimele sunt implicate în procesele care curăță organismul de așa-numiții radicali liberi, care sunt generați la nivelul mitocondriei, în procesul de generare a energiei sub formă de ATP (adenozin trifosfat). 

Alterarea structurii acestor enzime face să se acumuleze cantități mari de radicali liberi, care își exercită efectele negative mai întâi asupra organitelor, adică părților componente ale celulei și apoi distruge din ce în ce mai multe celule, până când se ajunge la o așa-numită masă critică. Atunci când un număr suficient de mare de celule sunt distruse, apare boala clinică.

Deci acești radicali liberi sunt implicați într-o serie de boli degenerative, precum binecunoscuta boală Alzheimer, în ateroscleroză sunt implicați, dar și în boala Parkinson”, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada.

VEZI ȘI:  Misterul focarului de hantavirus de pe nava de croazieră MV Hondius. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: E destul de bizar cum s-a întâmplat asta

Rolul stilului de viață în apariția bolilor

Prof. dr. Gabriel Ioan Prada a explicat că influențarea genelor nu ar rezolva complet problema bolilor, deoarece acestea depind și de stilul de viață și de factorii de mediu. 

„Dacă s-ar interveni asupra acestor gene, s-ar putea rezolva?”, a întrebat Val Vâlcu. 

„Nu putem spune că s-ar rezolva 100%, pentru că ele nu au o contribuție totală în acest domeniu. Depinde și de stilul de viață, pentru că modificările care apar pot să fie nu numai neapărat la nivel genetic. Ele pot să apară și post-genetic, adică influența stilului de viață, a factorilor de mediu, a diverșilor poluanți. Ei pot să altereze la rândul lor aceste gene și să degradeze sinteza, să influențeze negativ sinteza de proteine.

Deci procesul este mult mai complex. Nu e suficient să controlăm doar genele. Evident că dacă am reuși să controlăm genele, ar fi o contribuție foarte importantă la prevenirea bolilor care duc la degradarea organismului: boli cardiovasculare, ateroscleroză, boala Alzheimer, boala Parkinson.

Deci, în principiu, am putea să controlăm o parte din mecanismele implicate în apariția acestor boli. Ele sunt produse de mecanisme mult mai complexe, nu numai genetice. Nu este atât de simplu răspunsul cum pare la prima vedere”, a spus prof. dr. Gabriel Ioan Prada la emisiunea Academia de Sănătate de pe DC News și DC Medical. 

Video: