€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
FOTO: Agerpres
Ursula von der Leyen se va confrunta în această săptămână, pentru a doua oară în ultimele trei luni, cu încercări de destituire atunci când Parlamentul European va supune la vot două moțiuni de cenzură în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg.
Cele două moțiuni au fost depuse de grupurile politice 'Patrioți pentru Europa' și Stânga din PE. Ele vor fi prezentate luni în plenul PE reunit la Strasbourg.
Deși moțiunile de cenzură nu au aproape nicio șansă de a abține majoritatea de două treimi din voturi necesare pentru destituirea președintei executivului Uniunii Europene, ele ar putea contribui la o destabilizare a Parlamentului European, a cărui susținere este necesară pentru adoptarea legislației europene.
Ulterior, președinta CE Ursula von der Leyen își va prezenta apărarea, după care fiecare grup politic își va spune opinia. Supunerea la vot a celor două moțiuni va avea loc joi.
Grupul 'Patrioți pentru Europa', condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunțând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, pe care l-a numit o 'capitulare', simbol al unei Uniuni Europene 'dezarmate și discreditate'. Bardella ceruse deja la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva președintei Comisiei Europene, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu țările latino-americane, pe care l-a descris drept o 'trădare' a fermierilor și a mediului.
De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de 'complicitate' la 'genocidul' din Fâșia Gaza, reproșându-i că 'închide ochii' la situația din Orientul Mijlociu.
Pentru Ursula von der Leyen aceasta nu este o experiență inedită. În luna iulie, ea a 'supraviețuit' unei moțiuni de cenzură, depusă de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni) și respinsă cu 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru și 18 abțineri.
Totuși, partidele din afara curentului dominant au realizat că după alegerile parlamentare din iunie 2024 este mai ușor de a recurge la practica moțiunilor de cenzură, întrucât dreapta radicală din PE dispune de peste 100 de mandate, iar potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moțiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puțin o zecime dintre cei 720 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen, potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
