Intrată în Primul Război Mondial sau Războiul de Reîntregire Națională pentru Transilvania, România sacrifica implicit Basarabia (Moldova). 

Paradoxul e că prima provincie care s-a unit cu România a fost tocmai Basarabia, pe 27 martie 1918. Și, un caz unic în istoria noastră, Basarabia s-a reunificat cu o Românie pe atunci înfrântă. O oportunitate ivită după prăbușirea Imperiului Rus și preluarea puterii de către bolșevici, un factor politic determinant care a contribuit la decizia elitelor din Basarabia să aleagă calea unificării.

Ulterior, după reintrarea în război și victoria Antantei și datorită intervenției Statelor Unite ale Americii, odată cu prăbușirea și înfrângerea Imperiilor Austro-Ungare și German, dezideratul național, unificarea cu Ardealul de Nord a fost și ea realizată pe 1 decembrie 1918.

Istoricul Bogdan Bucur e de părere că 27 martie 1918 ar trebui să fie ziua națională a României: Basarabia, singura provincie care s-a unit cu o Românie înfrântă

Profesorul Bogdan Bucur, istoric și sociolog, autorul bestsellerului „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri”, înrtr-o ediție recentă a podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat de DefenseRomania, a punctat că din punct de vedere militar și strategic, decizia - pe care nu mai puteam să o amânăm - de a intra în război deși ne-a fost imposibil să securizăm o frontieră de 1.000 de kilometri, a fost una greșită. 

Evenimentele geopolitice și militare ce au urmat, mai ales după intervenția SUA, au jucat pentru noi din perspectivă istorică. Ulterior, nașterea României Mari a fost acceptată internațional și în contextul în care un monstru se năștea la granițele noastre estice: URSS.

„Pentru un stat responsabil 27 martie 1918 ar trebui să aibă statutul de zi națională. Unirea Basarabiei cu România e un act cu totul emoționant (...) Prin faptul că România intră în Marele Război de partea Antantei și împotriva Puterilor Centrale, având ca aliat Imperiul Rus, este de la sine înțeles că renunțasem la Basarabia, căci e de la sine înțeles că nu putem avea pretenții teritoriale pe seama aliaților. ”, afirmă Bogdan Bucur, care a subliniat că Moldova a fost singura regiune românească care s-a unit cu o Românie înfrântă la momentul respectiv.

„În primul rând că prin intrarea României în Primul Război Mondial, noi am făcut o opțiune strategică pe care eram obligați oricum să o facem la un moment dat. Eu în Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri am arătat că din punct de vedere strategic alegerea României a fost greșită. De ce? Pentru că am am avut 1.000 de kilometri de graniță deschisă cu cei care au devenit după 1916 adversarii noștri, mă refer la Imperiul Austro-Ungar și la Bulgaria care erau puteri centrale aflate într-o alianță militară. Pe culmile Carpaților în zona Transilvaniei aveam mii de kilometri de graniță deschisă, precum și pe Dunăre în sud. Aceste granițe nu le-am putut securiza și apăra.

Iar mai apoi Armata Regală a României a atacat în Transilvania și a fost surprinsă de intervenția adversarilor din sud. A trebuit să ne întoarcem, s-a intrat apoi din toate direcțiile peste noi și am colapsat parțial.  (...) Alegerea a fost greșită din punct de vedere militar căci dacă îți deschizi 1.000 de kilometri de graniță pe care nu o poți apăra, rezultatul s-a văzut indubitabil”, a explicat istoricul.   

„În cele din urmă, printr-o dublă lovitură cu manta, ca la biliard, datorită intervenției tardive în război în favoarea Franței și Marii Britanii a prietenului prietenilor noștri, mă refer la SUA, s-a ajuns la înfrângerea Imperiului German în Primul Război Mondial și pe cale de consecință, a doua mantă câștigătoare, și noi reușim să ieșim câștigători și astfel să se împlinească visul de aur al României. Politic, România Marea s-a născut și a fost acceptată și de comunitatea internațională căci un monstru s-a născut dincolo de granițele noastre în est, anume Uniunea Sovietică”, a conchis istoricul Bogdan Bucur.

Așadar, paradoxul e că prima provincie care s-a unit cu România a fost tocmai Basarabia, pe 27 martie 1918. Și, un caz unic în istoria noastră, Basarabia s-a reunificat cu o Românie pe atunci înfrântă. O oportunitate ivită după prăbușirea Imperiului Rus și preluarea puterii de către bolșevici, un factor politic determinant care a contribuit la decizia elitelor din Basarabia să aleagă calea unificării.