UE pregătește noi sancțiuni împotriva Iranului: Măsuri cu posibil impact până la Moscova

Autor: Iulia Horovei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, marți, 20 ianuarie, că UE lucrează la un nou set de sancțiuni împotriva Iranului.

Interzicerea exporturilor tehnologiilor de drone și rachete

„Astăzi, propunem interzicerea exporturilor suplimentare de tehnologii critice de drone și rachete. Împreună cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pregătim, de asemenea, noi sancțiuni ca răspuns la represiunea continuă și brutală a protestatarilor de către regim”, a scris șefa CE, pe rețeua X.

Europe stands in full solidarity with the brave women and men of Iran who are risking their lives to demand freedom for themselves and future generations.

The EU has already imposed far-reaching sanctions on Iran for human rights abuses, nuclear proliferation, and its support…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 20, 2026

Ea a reiterat acțiunile conduse de statele membre ale UE în raport cu tensiunile din Iran, unde mii de oameni care au protestat împotriva regimului au fost uciși.

„Europa este pe deplin solidară cu femeile și bărbații curajoși din Iran care își riscă viața pentru a cere libertate pentru ei înșiși și generațiile viitoare. UE a impus deja sancțiuni ample Iranului pentru încălcări ale drepturilor omului, proliferare nucleară și sprijin pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai spus von der Leyen.

Regimul iranian deschide anchete după proteste

Între timp, procuratura din Teheran a deschis dosare judiciare în cazul a 25 de personalități din lumea artistică și sportivă, precum și împotriva a 60 de cafenele, cărora le-au fost confiscate bunuri, pentru presupusa susținere sau stimulare a protestelor antiguvernamentale din țară.

„Procuratura din Teheran a deschis dosare judiciare împotriva a 15 personalități din domeniul sportiv și artistic, dar și împotriva a 10 semnatari ai unui comunicat al Casei Cinematografiei”, a relatat marți agenția Mizan, ce aparține puterii judiciare iraniene, fără însă a menționa numele acuzaților.

Publicația a adăugat că, în plus, au fost identificate aproximativ 60 de cafenele acuzate că ar fi susținut „direct sau indirect” protestele și că au fost confiscate bunuri de la unii dintre inculpați.

Potrivit procuraturii, investigațiile se concentrează asupra persoanelor și colectivelor care, se presupune, au sprijinit apelurile din zilele de 8 și 9 ianuarie, când protestele au atins punctul culminant și s-au confruntat cu o reprimare dură.

Autoritățile judiciare au denunțat faptul că în timpul acestor mobilizări au fost cauzate pagube grave bunurilor publice și private, precum și moartea unor civili și membri ai forțelor de ordine, pentru care sunt considerați responsabili actori „teroriști” din Statele Unite și Israel.

Unele figuri din lumea sportului și artei din Iran și-au apărat, pe rețelele sociale, dreptul cetățenesc de a protesta. De asemenea, Casa Cinematografiei din Iran a difuzat un comunicat pe 8 ianuarie în care a sprijinit mobilizările cetățenești și a criticat dur „utilizarea violenței” împotriva manifestanților.

„Strada este singura opțiune rămasă pentru un popor care nu găsește niciun canal pentru a-și exprima protestele. Noi, cineaștii, ca parte a societății, suntem uniți și solidari cu poporul epuizat al Iranului”, se arată în comunicatul care nu menționează numele semnatarilor.

Citește și: EXCLUSIV Țintele vizate de SUA într-o acțiune militară în Iran. General (r) Mîndrescu: Se va avea în vedere acest lucru

Situație critică în Iran

Deschiderea de dosare împotriva unor figuri publice face parte dintr-o strategie mai amplă a guvernului de a frâna orice sprijin pentru proteste, care au izbucnit la sfârșitul lui decembrie din cauza deteriorării economice și s-au extins rapid în întreaga țară cerând sfârșitul Republicii Islamice.

Autoritățile judiciare susțin că protestele au dus la „acte teroriste”, astfel că dau vina pe SUA și Israel.

În acest sens, Parchetul din Teheran a depus acuzații împotriva unei agenții de știri și a unui site web, ale căror nume nu au fost făcute publice, pentru publicarea de „știri false” despre presupusa implicare a unor persoane grațiate în revolta din 2022 în recentele mobilizări.

Totodată, agenția ISNA a raportat luni suspendarea ziarului reformist Hammihan pentru modul în care a reflectat protestele, diferit față de versiunea oficială a Republicii Islamice.

Puterea judiciară din Iran a promis duminică „pedepse severe” pentru cei care au incitat la violență în cadrul protestelor.

Liderul suprem al Iranului a recunoscut sâmbătă decesul „mai multor mii” de persoane în timpul manifestațiilor, calificând evenimentele drept un complot american cu scopul de „a devora” Iranul. ONG-urile de opoziție iraniene aflate în exil au estimat la 3.428 numărul morților din cauza reprimării statale și la 19.000 numărul celor arestați, notează Agerpres.