Anul 2025 a fost un alt an record pentru turismul din Uniunea Europeană, cu aproape 3,1 miliarde de nopţi petrecute în unităţi de cazare turistică din întregul bloc comunitar, o creştere de 2,2%, sau cu 66,4 milioane de nopţi, comparativ cu 2024, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
Numărul nopţilor petrecute în unităţi de cazare turistică a crescut în 24 dintre cele 27 de ţări ale UE. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Malta (10,1% faţă de 2024) şi Polonia (7,2%). În schimb, scăderi au fost înregistrate în Luxemburg (minus 2,4%), România (minus 1,7%) şi Irlanda (minus 0,4%).
În România au fost înregistrate 29,685 milioane de nopţi petrecute în unităţi de cazare turistică, comparativ cu 28,816 milioane în Bulgaria, 33,218 milioane în Ungaria, 59,143 milioane în Cehia şi 104,692 milioane în Polonia.
Aproape două treimi (61,7%) din totalul înnoptărilor din UE au fost înregistrate în patru ţări membre UE: Spania (513,6 milioane), Italia (476,9 milioane), Franţa (471,7 milioane) şi Germania (442,1 milioane). În schimb, ţările cu cele mai mici cifre privind nopţile turistice au fost Luxemburg (3,6 milioane), Letonia (5,0 milioane) şi Estonia (6,7 milioane).
Citește și: Moment critic pentru turism. Atu-ul major al României, nefructificat
În ultimul trimestru din 2025, numărul de nopţi petrecute în unităţile de cazare turistică din UE a crescut cu 3% faţă de acelaşi trimestru al anului 2024, cu creşteri înregistrate în 25 de ţări ale UE. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Irlanda (12,0%) şi Malta (10,9%), în timp ce scăderi au fost înregistrate în România (minus 4,6%) şi Luxemburg (minus 0,4%).
Turismul internaţional a fost motorul creşterii pentru turismul UE în 2025. Înnoptările vizitatorilor internaţionali au crescut cu 3,4% sau 49,7 milioane, echivalentul a trei sferturi din creşterea totală de 66,4 milioane de nopţi.
Cea mai mare scădere a numărului de nopţi petrecute de turiştii interni a fost observată în România (896.000 de nopţi mai puţine în 2025 comparativ cu 2024, scădere de 3,5%), în timp ce Polonia a înregistrat o creştere de peste cinci milioane a numărului de nopţi petrecute de turiştii interni.
Situația din Orientul Mijlociu din ultimele zile ar putea influența semnificativ fluxurile turistice internaționale în perioada următoare. Conflictul din regiune a avut deja un impact imediat asupra activității de călătorie: spațiul aerian este în mare parte închis, iar peste 5.000 de zboruri au fost anulate în primele două zile de la izbucnirea conflictului.
La reluarea zborurilor, prioritate vor avea turiștii blocați, atât în Orientul Mijlociu, cât și în alte regiuni care tranzitează hub-urile aeriene din zonă, precum și rezidenții care doresc să părăsească regiunea din motive de siguranță.
Au fost modelate două scenarii privind impactul conflictului asupra turismului în 2026.
Într-un scenariu de „rezolvare rapidă”, cu o durată estimată de 1-3 săptămâni, sosirile în Orientul Mijlociu ar putea scădea cu 11% față de anul precedent, ceea ce ar însemna o pierdere de 23 de milioane de vizitatori internaționali și aproximativ 34 de miliarde de dolari din cheltuieli turistice, conform Oxford Economics.
În scenariul unui conflict prelungit, pierderile ar putea ajunge la 38 de milioane de vizitatori internaționali în 2026, echivalentul unei scăderi de 27% față de anul anterior, și la 56 de miliarde de dolari în cheltuieli.
Țările din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) ar urma să înregistreze cele mai mari pierderi, fiind cele mai importante destinații din regiune și bazându-se anterior pe percepția de siguranță și stabilitate.
În plus, Orientul Mijlociu reprezintă un nod major de tranzit global, aeroporturile sale concentrând aproximativ 14% din activitatea mondială de tranzit internațional. În acest context, efectele în lanț ar putea fi resimțite și în afara regiunii, inclusiv în Europa, unde eventuale reorientări ale turiștilor către destinații percepute ca mai sigure ar putea modifica dinamica pieței în 2026.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News