O pereche de opinci, care a aparținut lui Badea Cârțan, cel care la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost confundat la Roma cu dacii de pe Columna lui Traian, zace în întuneric, într-o găleată cu o soluţie specială, în încercarea disperată a primarului localităţii sibiene Cârţişoara, Dorin Magda, de a salva această moștenire culturală.
Cele două opinci, una peticită, cealaltă găurită în călcâi, aşteaptă să fie puse în valoare pentru a "spune" povestea lui Badea Cârţan, cel al cărui trup este îngropat la Sinaia din 1911, scrie Agerpres, al cărui corespondent a descoperit, tocmai de Ziua Muzeelor, perechea de opinci zăcând în necunoaștere, dincolo de un lacăt şi multă birocraţie, în Primăria din Cârţişoara.
Deși în localitate există Muzeul Badea Cârţan, ce adăposteşte şi casa memorială a lui Badea Cârţan, opincile celebrului țăran român, care a mers cu desagii în spinare mii de kilometri pentru a aduce cărți în Transilvania, nu se regăsesc printre exponate.
Uitate în negura timpului
"De doi ani s-a pensionat muzeografa şi am rămas doar cu paznicul care nu ştie să facă ghidajul. Eu sunt ghid la nevoie. Acum renovăm muzeul, ce i-a aparţinut lui Badea Cârţan, sunt cărţile şi opincile. Problema este că opincile eu aşa le ştiu de peste 30 de ani, de când sunt eu, nimeni nu s-a ocupat de ele, să le recondiţioneze. S-au strâmbat aşa de tare de nu le mai putem trage în picioarele unui manechin îmbrăcat ca Badea Cârţan. Mă chinui de trei luni să le refac, cu tot felul de tratamente speciale, indicate şi de farmacişti, pentru că sunt foarte rezistente, fiind cred din piele de bivol", a declarat primarul comunei Cârţişoara, Dorin Magda.
Promisiuni
Informat în legătură cu această situație, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, a promis că va lua toate măsurile pentru ca să salveze opincile unuia din cei mai cunoscuţi ţărani români iubitor de cultură, în timp ce directorul Complexului Naţional Muzeal ASTRA, Valeriu Olaru, a precizat luni, pentru sursa citată, că, "va lua legătura cu primarul de la Cârţişoara, pentru a aduce opincile lui Badea Cârţan la Sibiu, la laboratorul de restaurare, unde avem o restauratoare care se ocupă de piele".
Badea Cârțan, dacul coborât de pe Columnă
Gheorghe Cârţan, cunoscut ca Badea Cârţan, a avut curajul, în vremea când Transilvania aparținea Imperiului Austro-Ungar, să străbată munţi şi văi, mii de kilometri, pe jos, pentru a vedea Columna lui Traian, dar și pentru a aduce peste 70.000 de cărți spre a lumina cunoaşterea ţăranilor de dincoace de munţi.
Românul care în urmă cu peste un secol în urmă a mers pe jos până la Bucureşti, Viena, Veneţia, Roma, este, pentru străini, conform legendei, "dacul care a coborât de pe Columnă". Badea Cârțan, în martie 1986, ajuns la Roma, a adormit fericit, în straie populare româneşti, lângă Columna lui Traian, iar când s-a trezit a doua zi, dimineaţa, în jurul lui erau strânşi o mulţime de gură-cască: poliţişti, pompieri, măturători, precupeţe… Presa din Roma scria în ziua următoare: "Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci".
Potrivit romaniaistorica.ro, într-un interviu acordat revistei "Poporul român", Gheorghe Cârţan povestea: "De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă şi mergeam în fruntea tuturor, aşa îmbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-au cumpărat un costum, da le-am spus să nu cheltuiască, că şi-aşa nu umblu cu sărăcii de acelea nemtăşti. La Bucureşti am fost de peste o sută şaptezeci de ori. Bucureştiul şi Roma ar trebui să le vadă tot românul, că dacă nu ştie de Moşu-său şi de Tată-său, zici de el că-i orfan".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
