În Coreea de Nord, un singur cuvânt rostit greșit poate atrage suspiciunea serviciilor secrete. Termeni inofensivi în alte părți ale lumii, precum „oppa” – un apelativ romantic sud-coreean – sunt...
Într-o epocă în care tehnologia promite libertate și conectare, Coreea de Nord o folosește ca pe o armă de control absolut. Un smartphone scos ilegal din această țară izolată a scos la iveală un sistem de supraveghere și manipulare digitală atât de sofisticat și invaziv încât pare desprins dintr-un roman de ficțiune distopică.
Dispozitivul, aparent banal la exterior, ascundea un software menit să reglementeze nu doar limbajul utilizatorului, ci și să monitorizeze în permanență comportamentul acestuia. O investigație realizată de BBC, pe baza informațiilor oferite de organizația Daily NK din Seul, a descoperit că telefonul era programat să înlocuiască automat termeni precum „Coreea de Sud” cu etichete ideologice precum „stat marionetă” și să elimine expresiile sud-coreene din vocabularul utilizatorilor.
Mai mult, sistemul de operare efectua periodic capturi de ecran la fiecare cinci minute. Pozele erau salvate într-un dosar ascuns și inaccesibil utilizatorului, dar posibil vizibil pentru autorități. De asemenea, telefonul realiza fotografii automate ale utilizatorilor, alimentând o arhivă digitală controlată de regim.
„Motivul pentru acest control este că mare parte din mitologia familiei Kim este inventată. Multe dintre lucrurile pe care le spun oamenilor sunt minciuni”, a explicat Martyn Williams, expert în tehnologia nord-coreeană și cercetător la Stimson Center din Washington.
Măsurile aplicate de regim reflectă o obsesie pentru puritate ideologică. Dacă un utilizator încerca să tasteze cuvinte din jargonul sud-coreean, precum „oppa” – un termen afectuos pentru „iubit” în Sud – telefonul înlocuia imediat cuvântul cu varianta „tovarăș”, considerată ideologic mai potrivită. Apărea și o notificare care îi reamintea că acel cuvânt trebuie folosit strict în sensul familial, conform versiunii oficiale.
Williams subliniază că „telefoanele sunt acum parte integrantă din modul în care Coreea de Nord încearcă să-și îndoctrineze poporul”, întărind controlul informațional și eliminând orice formă de influență externă.
În 2023, regimul lui Kim Jong Un a dus și mai departe ofensiva culturală: accentul sud-coreean și expresiile din Sud au fost declarate infracțiuni, în special în rândul tinerilor. Așa-numitele „echipe de represiune pentru tineret” patrulează străzile, verificând nu doar limbajul, ci și aspectul celor tineri.
Kang Gyuri, o refugiată de 24 de ani, a relatat pentru BBC cum era frecvent mustrată pentru stilul vestimentar sau coafură. Telefonul îi era confiscat și verificat pentru a identifica eventuale cuvinte interzise.
„Obișnuiam să cred că era normal ca statul să ne restricționeze atât de mult. Credeam că și alte țări trăiesc sub același control. Dar apoi mi-am dat seama că doar în Coreea de Nord era așa.”, a spus ea.
Influența culturii sud-coreene a devenit o amenințare atât de serioasă pentru regimul de la Phenian încât difuzarea clandestină de filme, muzică și informații a devenit un nou front în lupta pentru conștiința cetățenilor. În ciuda interdicțiilor severe, Kang și colegii ei făceau schimb de stick-uri USB cu conținut interzis – seriale sud-coreene, muzică K-pop, emisiuni.
„Vorbeam despre dramele populare și actori, și despre idolii K-pop care ni se păreau atrăgători, cum ar fi anumiți membri ai BTS. Vorbeam și despre cât de dezvoltată era economia Coreei de Sud; pur și simplu nu puteam critica regimul nord-coreean în mod direct.”, a mărturisit Kang.
Tot ea susține că aceste influențe au determinat o schimbare vizibilă în mentalitatea și stilul noii generații din Nord.
Transmiterea de informații străine în Coreea de Nord se face adesea prin unde radio pe timp de noapte sau prin contrabandă cu carduri de memorie ascunse în ambalaje de fructe. ONG-ul „Liberty in North Korea”, finanțat parțial de guvernul american, se ocupă cu distribuirea acestor materiale.
„Cei mai mulți dintre dezertorii și refugiații nord-coreeni recenți spun că tocmai conținutul străin i-a motivat să-și riște viața pentru a fugi,” afirmă Sokeel Park, reprezentant al organizației.
Pentru mulți nord-coreeni, prima fereastră spre lumea reală o reprezintă tocmai aceste mesaje, muzici sau drame accesate pe ascuns.
„Mă simțeam atât de sufocată și, dintr-o dată, am simțit nevoia să plec,” a spus Kang, rememorând momentul deciziei de a evada din teroarea tăcută a regimului.
Deși nu există mișcări de opoziție vizibile în Coreea de Nord, cei care riscă totul pentru a pătrunde fisuri în zidul cenzurii speră că, în tăcere, tot mai mulți tineri vor îndrăzni să-și pună întrebări – și poate, într-o zi, să răspundă regimului cu un „nu”, potrivit BBC.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News