Doar 48% dintre participanți au avut încredere mai mult în mesajele de sănătate corecte decât în cele false. Între timp, 41% au considerat mesajele false și adevărate neutre la fel de demne de încredere, iar 11% au considerat că mesajele adevărate neutre sunt mai puțin demne de încredere decât mesajele false. Rezultatele evidențiază necesitatea unei mai bune pregătiri a adolescenților pentru a naviga într-o lume în care știrile false despre sănătate sunt atât de răspândite.
Dezinformarea în domeniul sănătății reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică, cu o răspândire crescută a știrilor false pe platformele de socializare, în ultimii câțiva ani. Cercetările anterioare au arătat că mesajele de sănătate online sunt în cea mai mare parte incomplete și inexacte și au informații potențial dăunătoare. Știrile false pot duce la alegeri proaste în materie de sănătate, un comportament de asumare a riscurilor și la pierderea încrederii în autoritățile din domeniul sănătății.
„A existat o explozie de dezinformare în domeniul sănătății în timpul pandemiei de Covid-19”, a declarat investigatorul principal dr. Radomír Masaryk, de la Universitatea Comenius. Majoritatea cercetărilor privind credibilitatea mesajelor s-au concentrat pe adulți. Masaryk și colegii săi au investigat acum dacă adolescenții sunt echipați pentru a aborda volumul mare de știri false despre sănătate de pe Internet.
Adolescenții și știrile false
Adolescenții sunt un grup adesea trecut cu vederea, care prezintă un risc crescut de a întâlni știri false despre sănătate. Așa-numiții „nativi digitali”, aceștia sunt cel mai bine conectat grup din lume, cu 71% din tinerii lumii folosind Internetul. Cercetările au arătat că portretizările pozitive ale comportamentului riscant în mass-media, cum ar fi fumatul și băutura, conduc la un comportament cu risc crescut la adolescenți. Pe de altă parte, informațiile de sănătate online care susțin informațiile furnizate de profesioniști pot duce la schimbări ale stilului de viață sănătos, auto-îngrijire și respectarea tratamentului, indică Eurek Alert, citat de Descoperă.
Adolescenții se uită la caracteristicile structurale ale unui site web, cum ar fi limba și aspectul, pentru a evalua informațiile online. De exemplu, organizațiile cu autoritate, mărcile de încredere sau site-urile web cu limbaj asemănător afacerilor, tind să fie mai de încredere.
Cercetările anterioare privind credibilitatea mesajelor la adolescenți au identificat cinci elemente editoriale care au dedus credibilitatea percepută a mesajului: superlative, clickbait, greșeli gramaticale, autoritate și caractere îndrăznețe. Bazându-se pe acest studiu anterior, Masaryk și colegii au proiectat cercetări pentru a evalua efectele manipulării cu conținutul și formatul mesajelor de sănătate online asupra fiabilității lor într-un eșantion de adolescenți.
Adolescenții sunt un grup vulnerabil
Aceștia au prezentat unui număr de 300 de elevi de gimnaziu (cu vârste între 16 și 19 ani) șapte mesaje scurte despre efectele de promovare a sănătății ale diferitelor fructe și legume.
Mesajele aveau diferite niveluri: mesaj fals, mesaj neutru adevărat și mesaj adevărat cu elemente editoriale (superlative, clickbait, greșeli gramaticale, autoritate și caractere îndrăznețe). Adolescenților le-a fost cerut apoi să evalueze credibilitatea mesajului.
Participanții au putut discerne între mesajele de sănătate false în mod evident și mesajele de sănătate dacă sunt adevărate sau ușor modificate cu elementele de editare; 48% dintre participanți au avut mai multă încredere în mesajele de sănătate adevărate neutre decât în cele false. Cu toate acestea, 41% dintre participanți au considerat mesajele false și adevărate neutre la fel de demne de încredere, iar 11% au considerat că mesajele adevărate neutre de sănătate sunt mai puțin demne de încredere decât mesajele false de sănătate.
Mesajele de tip „clickbait” sunt mai puțin probabil să funcționeze
„Punerea încrederii în mesaje necesită identificarea conținutului fals versus adevărat”, a spus Masaryk. În cazul mesajelor de sănătate care par plauzibile și rezonabile, adolescenții nu au putut face diferența dintre mesajele de sănătate adevărate neutre și mesajele de sănătate cu elemente editoriale. Adolescenții nu păreau să decidă cu privire la credibilitatea unui mesaj bazat pe indicii de editare.
„Singura versiune a unui mesaj de sănătate care a fost semnificativ mai puțin de încredere în comparație cu un mesaj de sănătate adevărat a fost un mesaj cu un titlu clickbait”, a continuat Masaryk. Rezultatele evidențiază necesitatea unei mai bune instruiri a adolescenților pentru a identifica indiciile de editare care dezvăluie calitatea unei informații.
Autorii sugerează să se concentreze pe alfabetizarea în domeniul sănătății și pe formarea alfabetizării media și pe abilități precum gândirea analitică și raționamentul științific. „Gândirea analitică și raționamentul științific sunt abilități care ajută la distingerea mesajelor de sănătate false de adevărate”, a concluzionat Masaryk.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
