Statul pierde miliarde: Opt companii în lichidare, costuri de peste 1 miliard anual

Autor: Ioana Dinu

Cele opt companii de stat aflate în proces de lichidare generează datorii de peste 4 miliarde de lei, în timp ce costurile anuale depășesc un miliard de lei, potrivit declarațiilor Oanei Gheorghiu.

Ea a prezentat un bilanţ al reformei companiilor de stat, subliniind necesitatea urgentă a acestui proces.

"Când am început acest proces, tabloul pe care l-am găsit arăta foarte clar de ce este nevoie de această reformă şi de ce ea nu mai poate fi amânată. Am văzut asta în cele 22 de companii din lista pilot, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei, datorii istorice, şi au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. (...) Asta din cauza menţinerii statusului actual al acestor companii, fără nicio decizie de reformă până la acest moment. Vorbim aşadar de nişte găuri negre pentru economia României", a declarat Oana Gheorghiu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Vicepremierul a precizat că memorandumul va include pentru fiecare companie o decizie de reformare şi un calendar de implementare.

"Acestea vor fi trecute prin Guvern, prin memorandum, săptămâna viitoare. Sunt deja agreate cu ministerele de resort. Redresarea înseamnă un proces, nu este un lucru care se întâmplă peste noapte, este un proces (...) Calendarul exact va fi prins în memorandum, iar implementarea efectivă o fac ministerele de resort. (...) Rolul cabinetului este de coordonare", a explicat Gheorghiu.

Ea a subliniat că aceste companii nu pot fi tratate unitar în procesul de reformă.

"Cei mai mari contributori la datoriile bugetare au fost CFR Marfă, după cum ştim, SNCFR era o companie care trebuie lichidată, şi compania Romaero. Dar problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esenţială. Altele sunt platforme industriale, strategice, a căror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entităţi comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic. Sau, aşa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar", a evidenţiat vicepremierul.

Gheorghiu a explicat că fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe şapte dimensiuni - strategie, guvernanţă, model de business, performanţă comercială, operaţională, patrimonială şi financiară - în urma căruia a fost realizată o clasificare strategică şi o recomandare de acţiune pentru fiecare entitate.

Pe baza analizei au rezultat şase categorii de acţiune, a spus ea

"Prima categorie, infrastructură critică. Aici avem Elcen, Oil Terminal şi CFR S.A. În aceste companii este nevoie de investiţie, de profesionalizare, de bună guvernanţă şi de consolidare a situaţiei financiare. A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei - Minvest, Remin, Avioane Craiova şi Romaero. În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială, asta este recomandarea, în primul rând pentru Avioane Craiova şi pentru Romaero, iar la Remin şi la Minvest o separare a funcţiilor şi o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le deţin. Aceste companii funcţionează în acest moment ca vehicule de conservare a unor mine", a explicat Gheorghiu.

Ea a menţionat că o a treia categorie de acţiune este transformarea pe model european

"Şi aici intră CNCIR. Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecţie acreditat şi competitiv după modelele europene consacrate", a spus Gheorghiu.

Ea a menţionat şi redresare operaţională, ca o opţiune în cazul CFR Călători, Metrorex şi Tarom. 

"În aceste companii e nevoie de măsuri ferme, de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări sau în alte companii similare, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat", a declarat Gheorghiu.

Potrivit acesteia, a cincea categorie de acţiune este fuziune şi absorbţie, unde se încadrează câteva companii: Telecomunicaţii CFR, Tipografica Filaret, CFR-SCLR Braşov. 

"Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor, de integrare şi consolidare operaţională", a explicat Gheorghiu.

O a şasea categorie de acţiune indicată de vicepremier este ieşirea ordonată din portofoliu.

"Şi avem Electrocentrale Group, PetroTrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR şi SNCFR-RA. Aici obiectivul este foarte clar, un calendar cu termene clare, asumate de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment asumate", a arătat Gheorghiu.

Vicepremierul a anunţat că analiza va continua, urmând ca în următoarele 30 de zile să fie prezentat un nou val de companii vizate de reformă.

"Am propus şi va trece prin şedinţa de Guvern, în cadrul memorandumului, o procedură prin care vom selecta. (...) Pentru următorul val am propus nişte criterii de selecţie care au în vedere importanţa strategică a unei companii şi situaţia financiară în care se află. Credem că statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii", a mai afirmat Gheorghiu. 

Iată dialogul privind cele opt companii de stat aflate în proces de lichidare generează datorii de peste 4 miliarde de lei, în timp ce costurile anuale depășesc un miliard de lei

Reporter: O întrebare legată de acele companii, opt, care vor fi lichidate. Ați menționat despre mai multe lucruri despre Petrotrans, CFR Marfă. Până la urmă, cele opt companii, în momentul de față, câți angajați mai au?

Oana Gheorghiu: CFR Marfă are, în momentul de față, cred că am aici cifrele, în jur de 1.500 de angajați. Unii dintre ei, cum vă spuneam, pleacă la pensie, alții au ales salarii compensatorii și vor pleca și mulți dintre ei vor trece la Carpatica.

Reporter: Iar restul, mă refer la grupul de opt companii, în total, câți angajați au, în momentul de față?

Oana Gheorghiu: Nu am făcut un calcul exact al acestora. La fiecare companie în parte ne-am uitat la număr, nu am pregătit pentru ...

Reporter: E un număr semnificativ? Vorbim despre mii de angajați în total, zeci de mii...

Oana Gheorghiu: Nu, cei mai mulți angajați sunt la CFR Marfă. La restul companiilor este nesemnificativ. În general, ele sunt companii în lichidare sau companii reziduale, companii care au 2-3 angajați doar pentru pază sau pentru lichidare. Nu e un număr semnificativ. Cel mai mare număr este la CFR Marfă.

Reporter: Există un calcul al cheltuielilor făcute doar pentru aceste companii care sunt în faliment, care vor fi lichidate? Cât a costat statul an de an faptul că deși ele sunt aproape moarte sau chiar moarte, dar au rămas pe hârtie, cât a însemnat ca cheltuială pentru stat?

Oana Gheorghiu: Datoriile bugetare sunt peste 4 miliarde, așa cum spuneam, costurile în ultimul an raportat peste un miliard. E foarte greu să estimezi costurile care vin din lipsa de decizie, că de fapt asta e, pentru că sunt multiple și se duc pe multe, e greu de estimat. Acestea însă sunt cifre pe care le găsim contabil, sunt cifre concrete despre care putem să vorbim. Pentru restul putem să speculăm.