Valurile timpurii de căldură, care au tendinţa de a deveni mai frecvente, riscă să genereze "un impact mai mare" decât caniculele estivale, a avertizat climatologul francez Cristophe Cassou într-un interviu pentru AFP, la finalul unui episod meteorologic pe durata căruia temperaturile din Europa de Vest au stabilit noi recorduri pentru luna mai, scrie Agerpres.

Astfel de fenomene se produc într-adevăr într-o perioadă în care "multe persoane lucrează" şi "într-un moment foarte sensibil" pentru plante, aflate în plină creştere, a subliniat acest director de cercetare de la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS), care face parte dintre autorii următorului raport al GIEC (Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei).

A fost acest val de căldură diferit de valurile clasice?

Particularitatea lui a constat în precocitatea sa. Nu a fost un val intens de căldură, deoarece nu s-a depăşit pragul de 40°C. Însă această precocitate va genera probabil un impact mai mare decât ar fi generat un val mai intens la mijlocul sezonului estival.

Mult mai multe persoane sunt expuse la aceste valuri timpurii, pentru că nu suntem în perioada concediilor, între 15 iulie şi 15 august, când companiile de lucrări publice şi din industrie îşi trimit angajaţii în concediu. Acum, multe persoane lucrează şi sunt expuse.

Iar aceste valuri au un impact şi în termeni care ţin de pierderile economice, pentru că afectează numărul de ore lucrate, dincolo de riscul de mortalitate. Numărul companiilor, numărul meseriilor, numărul profesiilor care se confruntă cu această scădere a muncii eficiente sunt mult mai mari în mai şi în iunie decât în luna iulie.

De aceea nu trebuie să gândim doar în paradigma intensităţii valurilor de căldură, adică prin prisma unor criterii pur geofizice, ci mai degrabă în termeni de risc, care includ expunerea oamenilor, a speciilor de animale şi de plante.

Care sunt efectele asupra acestor specii?

Ne aflăm într-un moment foarte sensibil în ciclul fenologic, ciclul anotimpurilor pentru plante şi animale, într-un moment în care creşterea plantelor este maximală, când fructele care se vor coace mai târziu în timpul verii sunt acum pe cale să se formeze. Este un moment de vulnerabilitate.

În cazul culturii de moluşte, de exemplu, de midii, stridii, melci-de-mare... Temperatura apei mării a crescut extrem de rapid, tocmai într-o perioadă crucială pentru reproducerea şi dezvoltarea anumitor specii, cum ar fi melcii-de-mare.

Dacă luăm ca exemplu păsările, acesta este momentul în care puii au eclozat, trebuie hrăniţi şi sunt mai vulnerabili. În iunie, iulie sau august, ei sunt deja destul de mari şi mai puţin vulnerabili la creşterea temperaturilor.

Resursele de apă sunt expuse unui risc mai mare?

Cererea de apă este mare în prezent şi va rămâne aşa până când culturile vor ajunge la maturitate.

Şi (conform) primelor estimări (...) privind umiditatea solului, pentru primii metri din care vegetaţia absoarbe apa pentru a creşte (...), solurile au fost epuizate.

La sfârşitul lunii mai 2026, potrivit Météo-France, solurile franceze se numără printre cele mai uscate 10% pentru acest sezon, în comparaţie cu o medie pe termen lung, după o deteriorare rapidă a umidităţii solurilor în cursul primăverii, reamintesc jurnaliştii de la AFP.

Care este nivelul de adaptare al Franţei la aceste valuri de căldură?

Ne aflăm într-un proces de adaptare de tip "gestionare de criză". Alergăm în urma efectelor cauzate de schimbările climatice şi nu anticipăm faptul că fenomenele meteorologice extreme se vor schimba, că acestea vor apărea mai devreme şi vor fi mai intense.

Ne adaptăm la ceva ce s-a întâmplat deja, deşi ştim că intrăm într-o situaţie fără precedent. Aşadar, suntem mereu în întârziere. Şi ajungem la situaţii aberante. Dacă luăm cazul şcolilor, ne gândim să amânăm vacanţele şcolare, în condiţiile în care nu suntem capabili să avem şcoli adaptate pentru un val de căldură precoce.

Există două posibilităţi pentru a nu mai fi în întârziere. Prima este simularea: luăm în considerare scenariile cele mai extreme (de exemplu: Parisul la 50°C - n.red.) şi stabilim hărţile de vulnerabilitate. Iar a doua este planificarea pentru a ne reduce vulnerabilităţile (atunci când aceste scenarii se produc - n.red.).

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News