SUA discută cu UE despre desfășurarea armelor nucleare în mai multe state NATO. Care sunt țările interesate

Statele Unite analizează o posibilă extindere a prezenței armelor nucleare în Europa, prin desfășurarea de capacități suplimentare în mai multe state membre NATO, într-un context marcat de tensiuni geopolitice și de discuții privind viitorul descurajării nucleare pe continent, potrivit unor surse citate de Financial Times.

Potrivit acelorași informații, oficiali americani au transmis disponibilitatea Washingtonului de a lua în calcul noi desfășurări, dincolo de actuala structură formată din șase state europene care găzduiesc elemente ale strategiei nucleare a SUA, inclusiv bombardiere cu dublă capacitate. Trei persoane familiarizate cu discuțiile au declarat pentru publicația britanică că aceste scenarii sunt analizate la nivel confidențial.

Deși discuțiile sunt în desfășurare, ele nu implică o decizie finală, iar sursele subliniază că nu este garantat că vor duce la modificarea actualelor acorduri de partajare nucleară. Contextul este unul sensibil, pe fondul îngrijorărilor din Europa legate de posibile schimbări în angajamentul militar american, inclusiv reducerea prezenței convenționale pe continent în timpul mandatului lui Donald Trump, conform Reuters.

În acest cadru, extinderea ar putea permite mai multor state să găzduiască aeronave americane cu dublă capacitate (DCA), capabile să transporte și să lanseze armament nuclear în caz de conflict.

Țările de pe flancul estic al NATO sunt cele mai interesate

Surse citate de Financial Times susțin că deschiderea Washingtonului către extinderea prezenței nucleare are rolul de a consolida mesajul privind angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană și față de așa-numita „umbrelă nucleară”, în condițiile în care aliații NATO sunt presați să își asume o contribuție mai mare la apărarea convențională.

În mod special, statele aflate pe flancul estic al NATO, inclusiv Polonia și unele țări baltice, sunt menționate ca fiind interesate de posibilitatea găzduirii de baze pentru aeronave DCA, potrivit acelorași surse. Discuțiile se desfășoară în continuare prin canale NATO, iar statele situate în proximitatea Rusiei sunt cele care au manifestat cel mai ridicat nivel de interes. România nu apare în materialul Financial Times.

Un oficial din zona consultărilor a precizat că aceste discuții reflectă preocuparea de a menține credibilitatea descurajării nucleare americane în Europa, în paralel cu redistribuirea responsabilităților privind apărarea convențională.

În același timp, reprezentanți ai Pentagonului au reafirmat recent că Statele Unite vor continua să își folosească arsenalul nuclear pentru apărarea aliaților NATO, chiar dacă europenii își asumă un rol mai important în ceea ce privește forțele convenționale.

Pe plan global, Rusia și Statele Unite rămân principalele puteri nucleare, fiecare deținând peste 5.000 de focoase, în timp ce China dispune de aproximativ 600, Franța de circa 290, iar Marea Britanie de aproximativ 225, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani.

Doar două state europene dețin propriul arsenal nuclear

În paralel cu discuțiile privind strategia americană, Franța a propus în martie extinderea umbrelei sale nucleare către alte state europene. Ulterior, la finalul lunii mai, președintele Emmanuel Macron a anunțat că Norvegia s-a alăturat conceptului de „descurajare nucleară avansată” promovat de Paris pentru aliații europeni.

Specialiștii în domeniu consideră însă că, în acest moment, capacitatea Franței nu poate înlocui garanția oferită de Statele Unite în materie de descurajare nucleară.

Propunerea Franței, apărută pe fondul incertitudinilor privind relația transatlantică, a generat reacții critice din partea Moscovei.

În Europa, în afară de Franța, doar Marea Britanie mai deține arme nucleare proprii. Diferența majoră constă în faptul că arsenalul francez este complet suveran, în timp ce cel britanic depinde parțial de cooperarea tehnologică cu Statele Unite.

În contextul discuțiilor europene, președintele României, Nicușor Dan, a declarat în luna martie că România se află sub protecția umbrelei nucleare americane în cadrul NATO. Tot atunci, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a confirmat că România și alte state europene au fost invitate de Franța la discuții privind extinderea descurajării nucleare, subliniind că inițiativa se află într-o fază incipientă și că o eventuală decizie va fi luată la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Cum funcționează în prezent „umbrela nucleară” a SUA în Europa

În prezent, toate statele europene membre NATO beneficiază de protecția oferită de descurajarea nucleară extinsă a Statelor Unite, în baza angajamentelor din cadrul articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Washingtonul nu menține permanent bombardiere nucleare pe continent, însă acestea sunt desfășurate periodic în cadrul exercițiilor militare și al misiunilor de descurajare strategică.

Aeronave precum B-52H Stratofortress sunt frecvent dislocate temporar în Marea Britanie sau în baze europene, în special pentru exerciții în apropierea flancului estic al NATO. De asemenea, bombardierele stealth B-2 Spirit sunt utilizate ocazional în misiuni de antrenament și prezență strategică în Europa.

Pe continent sunt deja stocate bombe nucleare gravitaționale B61 în baze din Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia, care pot fi utilizate de aeronave cu dublă capacitate precum F-16, Tornado și, în viitor, F-35.

În prezent, programul NATO de partajare nucleară include Belgia, Germania, Italia, Olanda, Turcia și Regatul Unit, state care găzduiesc infrastructura pentru aeronave DCA și muniții nucleare americane aflate sub control exclusiv al Statelor Unite.

CITEȘTE ȘI: Consiliul de Securitate al ONU, convocat la solicitarea României, în premieră, pe tema încălcării spaţiului aerian românesc de către Rusia