EXCLUSIV  Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş. Locul sacral unde merg românii pe 7 decembrie 2021

Sfânta Filofteia, fecioară şi muceniţă, a trăit la Târnovo în secolul al XIII-lea şi s-a făcut cunoscută în scurta ei viaţă „miluind pe cei săraci, săturând pe cei flămânzi, îmbrăcând pe cei goi...”. Sfintele sale moaşte au ajuns în ţara noastră în urmă cu mai bine de o jumătate de mileniu, iar după târnosirea Catedralei de la Curtea de Argeș construite de Sfântul Neagoe Basarab – care a avut loc în 1517 – moaştele Cuvioasei au fost aşezate în splendidul lăcaş. Ulterior li s-a construit paraclisul amintit.

În 1948, după izgonirea Regelui Mihai I, palatul regalo-episcopal de la Curtea de Argeș a ajuns să poarte pentru aproape trei ani o stea roșie deasupra intrării principale și să devină casă de odihnă pentru sindicaliști. Patriarhul Justinian a reușit, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu abilitatea-i bine cunoscută, să facă un schimb de clădiri cu statul totalitar și să intre integral în posesia impunătoarei clădiri ridicate de Regele Carol I. E bine de știut că într-una din încăperile acestui edificiu, purtând astăzi numele de Sala „Manole”, au avut loc Consilii de Coroană, sau că la etajul întâi Regina Elisabeta a avut un atelier artistic. Tot acolo s-au păstrat intacte apartamentele primilor doi suverani ai României, cu mobilierul aferent. 

De teamă ca numeroșii închinători care veneau să se roage la racla cu moaștele Sfintei Filofteia să nu se ducă și în catedrală – la o distanță de câteva zeci de metri –, prosternându-se la mormintele primilor doi regi și ale primelor două regine din țara noastră, autoritățile comuniste au strămutat sfintele relicve ale Muceniței în Catedrala Episcopală din Râmnicu Vâlcea, fapt care a provocat o adâncă frustrare și indignare în rândul credincioșilor. 

În octombrie 1955, așa cum se știe, Biserica noastră a canonizat primii sfinți români după trup și a generalizat totodată cultul sfinților și sfintelor cu moaște pe pământul României, dar care nu erau români după trup, între aceștia prenumărându-se Cuvioasa Parascheva, Sfântul Dimitrie Basarabov, Sfânta Muceniță Filofteia... Cu acest prilej a fost celebrată Cuvioasa Filofteia, în decursul unui praznic care a durat două zile (12-13 octombrie 1955), iar participarea credincioșilor și a clerului a fost numeroasă și strălucită. Sfânta Muceniță Filofteia se reîntorcea acasă după câțiva ani de exil. Au sosit atunci la Curtea de Argeș, împreună cu Patriarhul Justinian, Mitropolitul Athenagoras al Thyatirelor și Episcopul Iacob de Malta, reprezentanți ai Patriarhiei Ecumenice, Mitropolitul Firmilian al Olteniei, o suită de clerici bulgari, dar și ministrul cultelor, Petre Constantinescu-Iași. De altfel, cu câteva zile înainte, în prezența acestuia, într-o adunare solemnă consacrată sfinților români, Patriarhul Justinian a spus limpede și răspicat că „sfințenia este cea mai mare valoare pe care poate să o producă omenirea”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News