În cadrul panelului ”Building Societal Resilience in an Era of Confrontation” au participat Magnus Hjort, Director General, Agenția Suedeză pentru Apărare Psihologică; Taras Șevcenko, Vice-ministru în perioada 2022–2024, în Ministerul ucrainean al Culturii și Politicii Informaționale pentru Integrare Europeană; David Smoljak, Președinte al Comisiei Parlamentare privind Media din Senatul Republicii Cehe; Helena Quis, Project Manager al Programului ”Bertelsmann Stiftung's Europe”.
Cu DefenseRomania ca partener media, dezbaterea s-a concentrat pe propaganda rusă, descrisă ca un război informațional strategic și sistematic care erodează democrațiile occidentale.
”Rusia poartă de 15 ani un război informațional sistematic”
Magnus Hjort, director general al Agenției Suedeze pentru Apărare Psihologică, a subliniat că Europa trebuie să accepte realitatea unei confruntări informaționale de lungă durată:
„Nu vorbim doar despre manipulare sau interferență. Este un război informațional strategic și sistematic, purtat cu resurse uriașe, care pătrunde în democrațiile noastre și le slăbește”.
Hjort consideră că propaganda rusă este un „război informațional” declanșat acum 15 ani, Rusia investind resurse impresionante pentru a destabiliza democrațiile.
La rândul său, Taras Shevchenko, fost ministru adjunct al culturii și politicii informaționale, a prezentat modul în care Kievul s-a pregătit înainte de invazia din 2022.
Încă din 2020, Ucraina a creat Centrul de Comunicare Strategică și Securitate Informațională, care a lansat ghiduri practice pentru populație despre ce trebuie făcut „în caz de război”.
În ceea ce privește ofensiva informațională, Shevchenko a dat exemplul creării postului Freedom, un canal media în limba rusă destinat audiențelor din Federația Rusă. Această inițiativă a stârnit controverse interne, dar, după cum a subliniat oficialul ucrainean, reprezintă o formă necesară de contraatac pe „frontul informațional”.
Propaganda ”hănește” emoțiile negative
David Smoljak, președintele Comisiei pentru Media din Senatul Cehiei, a arătat că principala provocare a epocii digitale este fragmentarea realității prin algoritmi - practic ”bula informațională” în care majoritatea ne regăsim: „Fiecare are propria formă a realității în telefon. Nu e de mirare că societatea este divizată și că nu mai putem găsi o viziune comună”, arată oficialul.
El a punctat că majoritatea conținutului media online se bazează pe stimularea emoțiilor negative (ex. frică de război, furie împotriva politicienilor corupți) ceea ce crește eficiența mesajelor de propagandă.
În opinia sa, soluția constă în consolidarea mass-mediei publice, singura capabilă să funcționeze ca „insule de realitate într-o mare de dezinformare”.
Helena Quis, reprezentantă a Bertelsmann Stiftung, a atras atenția că, deși documentele strategice europene vorbesc despre „apărare societală” sau „reziliență cuprinzătoare”, în realitate societățile europene nu sunt pregătite.
În concluzie, propaganda rusă slăbește Vestul prin divizare și neîncredere, iar participanții la discuție au conturat o perspectivă complicată pentru statele Europei: propaganda e folosită ca armă de Rusia, iar apărarea împotriva acesteia nu poate fi lăsată doar în seama instituțiilor militare sau a guvernelor; experiența Suediei și a Ucrainei arată că instituțiile specializate, alfabetizarea media și exercițiile la nivel de societate sunt esențiale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe 
