Prețurile la carburanți, la un pas de 10 lei/litru: România intră în criză de mâine! Chisăliță, singura explicație pentru reacția târzie a țării noastre

Autor: Tiberiu Vasile

Tensiunile dintre SUA - Israel și Iran au depășit mult faza de ciocniri izolate și s-au extins într-un conflict amplu, în care atacurile reciproce au determinat Teheranul să blocheze efectiv Strâmtoarea Ormuz - una dintre cele mai critice rute maritime pentru petrol și gaze din lume. Ormuz asigură aproximativ 20% din fluxul maritim de petrol și LNG, iar perturbările recente au dus la creșteri semnificative ale prețului petrolului și la o spirală a costurilor energiei pe piețele mondiale.

Blocarea este o decizie strategică iraniană

Iranul, în urma loviturilor asupra infrastructurii sale de energie, a decis să nu mai permită trecerea navelor considerate ostile, iar amenințările recente indică inclusiv posibila închiderea totală a Golfului Persic prin amplasarea de mine de mare adâncime. Blocarea este o decizie strategică iraniană de a răspunde militar și de a “regionaliza” conflictul, lovind nu doar ținte militare, ci și infrastructura energetică și rutele comerciale ale Vestului și ale statelor din Golf - din dorința de a maximiza costurile economice pentru adversari și de a forța un dialog în condiții mai avantajoase. Pe termen scurt, aceasta a dus la scăderea traficului de petrol prin strâmtoare spre aproape zero, perturbând fluxurile energetice mondiale.

Prețurile la pompă în România – situația actuală

În urma perturbărilor de aprovizionare, prețurile la carburant au crescut în întreaga Europă. În România, benzina și motorina se scumpesc continuu de două săptămâni. Astăzi, în funcție de benzinărie, prețurile la pompă arată astfel: 

Benzina standard: ~9,70 – 9,97 lei/litru
Motorina standard: ~9,72 – 9,89 lei/litru
Motorina premium: până la ~10,52 lei/litru

Aceste niveluri evidențiază presiunea pe care perturbările din Orientul Mijlociu o exercită asupra consumatorilor locali, pe fondul scumpirilor internaționale ale țițeiului și costurilor logistice mai mari. 

Măsuri adoptate de alte state europene și asiatice pentru a limita scumpirile

Unele țări din Europa au răspuns prompt tensiunilor globale cu intervenții fiscale și de reglementare pentru a proteja consumatorii de creșterea rapidă a prețului la pompă.

Ungaria a reinstaurat un plafon de prețuri la carburanți pentru vehiculele cu înmatriculare maghiară și folosește rezerve strategice pentru a susține aprovizionarea. Italia a redus temporar accizele la combustibili și a cerut companiilor să limiteze majorările de preț, pentru a amortiza impactul pe termen scurt, potrivit Digi24.

Alte state europene precum Franța sau Spania au introdus reduceri temporare de taxe sau subvenții directe pentru consumatori. Bulgaria a introdus un plafon la carburanți, iar Marea Britanie ia în calcul încurajarea muncii remote și limitarea transportului personal, notează România TV.

Până și țări din Asia, precum Myanmar, au început să acționeze. Autorităţile din Myanmar au dispus ca în departamentele guvernamentale să se lucreze în regim de telemuncă, miercurea, începând cu 25 martie şi până la o nouă notificare, pentru a contribui la reducerea consumului de combustibil, potrivit unui comunicat publicat luni în presa de stat, citată de Xinhua.

Aceste măsuri sunt parte din eforturile de a atenua impactul inflației energetice asupra economiilor și bugetelor gospodăriilor.

Intervențiile din România se iau mâine

În România, Ministerul Energiei a anunțat, după trei săptămâni, unele măsuri pentru a tempera scumpirea carburanților, dar acestea nu au reușit să frâneze creșterea prețurilor la pompă. În loc ca efectele să se vadă, trendul ascendent continuă. Astăzi, Guvernul a ieșit cu un comunicat pentru a anunța ce acțiuni noi va lua. Deciziile vor fi adoptate printr-o ordonanță de urgență.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a ieșit cu declarații, precizând că va fi un pachet de măsuri pentru carburanți și gaze naturale, menite să atenueze impactul creșterii prețurilor, chiar dacă nu sunt „perfecte”, ele urmează să fie eficiente pe termen scurt și mediu. Printre deciziile luate se numără declararea stării de criză pentru combustibil, limitarea exportului de motorină din țară și restricționarea adaosului comercial al companiilor petroliere la maximum 50% din media anului 2025, pentru a împiedica specula artificială a prețurilor la pompă. 

De asemenea, se va crea un mecanism prin care firmele nu vor putea profita de scumpiri artificiale, iar obligativitatea de minim 8% biocombustibili la benzină va fi eliminată. Statul va sprijini transportatorii prin bonificații de 85 de bani pe litru, iar agricultorii vor beneficia de o reducere de 2,6 lei pe litru din acciză la motorina consumată. În plus, profiturile suplimentare obținute în această perioadă, generate de prețurile ridicate, vor putea fi folosite pentru scheme de ajutor, fie prin reduceri de taxe, fie prin scăderea contribuțiilor pe carburant, astfel încât efectul asupra consumatorilor să fie maxim și rapid.

În timp ce în România prețul la carburanți a explodat din cauza coflictului din Orientul Mijlociu, în Israel tarifele rămân neschimbate. Chiar dacă Israelul se află în mod direct într-un conflict deschis, prețurile la carburanți pentru consumatorii locali nu au crescut semnificativ, datorită modului strict în care sunt reglementate politicile prețurilor interne.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, se așteaptă ca, „în următoarele două săptămâni, prețul la motorină standard să varieze între 10 lei și 10,3 lei”. El a punctat, într-o intervenție la B1TV, înaintea anunțului făcut de Guvern, trei scenarii: „două de creștere, una moderată, alta mai accentuată, dar și o variantă de scădere a prețului, fără a avea, din păcate, pretenția că vom ajunge la prețuri mici, dacă nu intervine statul sau dacă nu dispare o mare parte din taxele pe care statul le ia din prețul la motorină și la benzină”. În vreme ce alte state vin cu tot felul de măsuri, Dumitru Chisăliță spune despre absența statului român în aceste săptămâni vitale, că, la noi, „prima măsură a apărut abia săptămâna trecută, după trei săptămâni de conflict, și aceea una foarte timidă. Singura explicație logică este că noi încasăm undeva la 7 milioane de euro/săptămână, doar din depășirea de TVA, și fiecare săptămână în plus înseamnă încă 7 milioane care vin ușor la stat”. Acești bani sunt doar din suplimentul de TVA, dincolo de cei 4,5 lei pe care-i plătim pe acciză și TVA.

CITEȘTE ȘI: Guvernul declară situație de criză pe piața carburanților: Adaos comercial, limitat. Scăderea prețului la pompă