€ 5.0952 →
|
$ 4.3913 →
|
Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 23: Netanyahu ordonă distrugerea podurilor Hezbollah din sudul Libanului - Imagine realizata cu AI
Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează, iar noi evoluții apar pe măsură ce conflictul riscă să se extindă. Urmăriți live cele mai importante informații.
Armata israeliană îşi va "intensifica operaţiunile terestre ţintite" şi atacurile în Liban, a avertizat duminică seara şeful statului major, generalul-locotenent Eyal Zamir, transmite AFP.
"Operaţiunea împotriva organizaţiei teroriste Hezbollah abia începe (...) Aceasta este o operaţiune de lungă durată şi suntem pregătiţi pentru ea", a afirmat Eyal Zamir, potrivit unui comunicat.
"Ne pregătim acum să intensificăm operaţiunile şi atacurile terestre ţintite, în conformitate cu un plan structurat. Nu ne vom opri până când ameninţarea nu va fi îndepărtată de la graniţă şi securitatea pe termen lung nu va fi asigurată pentru locuitorii din nordul Israelului", a adăugat el.
La scurt timp după aceea, generalul de brigadă Effie Defrin, purtător de cuvânt al armatei israeliene, a declarat că "în cursul săptămânii următoare", Israelul va începe "să îşi consolideze controlul şi să îmbunătăţească protecţia" cetăţenilor "din centrul zonei".
"Ne vom extinde controlul pe teren, vom lărgi manevrele noastre, pentru a preveni tirurile directe împotriva comunităţilor noastre", a adăugat el.
Hezbollah, mişcare islamistă libaneză susţinută de Iran, a redeschis un front împotriva Israelului pe 2 martie ca represalii pentru asasinarea liderului suprem iranian Ali Khamenei, în prima zi a ofensivei americano-israeliane împotriva Iranului, pe 28 februarie, care a declanşat războiul din Orientul Mijlociu.
Aceste ultime declaraţii ale oficialilor militari israelieni vin după ce Israelul şi-a intensificat duminică atacurile aeriene în sudul Libanului, vizând poduri şi alte infrastructuri.
Preşedintele libanez Joseph Aoun a descris atacurile drept "un preludiu la o invazie terestră".
Guvernul american are "destui bani" pentru a finanţa războiul dus împreună cu Israel împotriva Iranului, dar va solicita Congresului o finanţare suplimentară pentru a se asigura că armata americană va fi bine aprovizionată în viitor, a declarat duminică secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Vorbind la emisiunea "Meet the Press" a postului NBC News, Bessent a exclus orice creştere de taxe pentru finanţarea războiului, după ce secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunţat că Pentagonul are nevoie pentru acest război de o suplimentare de circa 200 de miliarde de dolari a bugetului său, care pentru anul fiscal în curs este de circa 900 de miliarde de dolari, cea mai mare sumă alocată vreodată armatei SUA.
Acordarea unei finanţări suplimentare pentru războiul din Iran se confruntă cu o opoziţie acerbă în Congres, democraţii şi chiar unii republicani punând la îndoială necesitatea acesteia. Preşedintele Donald Trump nu a trimis încă o cerere oficială pentru creştere bugetului Apărării, iar administraţia sa a precizat că această sumă s-ar putea schimba.
Dar "avem destui bani pentru a finanţa acest război", a asigurat Bessent. "Preşedintele Trump a consolidat armata, la fel cum a făcut în primul său mandat, cum face acum şi în al doilea mandat şi doreşte să se asigure că armata este bine aprovizionată în viitor", a justificat el demersul de suplimentare a bugetului Pentagonului.
Pe de altă parte, secretarul Trezoreriei SUA a pledat pentru continuarea războiului împotriva Iranului, motivând că uneori este necesară "escaladarea" pentru a "dezescalada".
La fel ca Trump, el a susţinut că forţele aeriene şi navale iraniene sunt "complet distruse" şi că SUA şi Israelul bombardează zilnic în Iran stocurile de rachete şi fabricile care le produc.
El a insistat că Statele Unite desfăşoară o operaţiune militară menită să "slăbească fortificaţiile iraniene" de-a lungul Strâmtorii Ormuz, o rută strategică prin care trece 20% din petrolul mondial, cum ar fi atacurile asupra instalaţiilor iraniene de lansare a rachetelor anti-navă.
Trump a ameninţat sâmbătă că va ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu deschide complet Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. Iranul i-a răspuns că strâmtoarea este deschisă pentru toate navele, cu excepţia celor care au legături cu "inamicii Iranului", iar dacă Trump îşi pune în practică ameninţarea această strâmtoare va fi închisă complet şi Iranul va lovi în plus instalaţiile energetice regionale, interesele economice americane în regiune şi infrastructurile vitale, aceasta din urmă fiind o referire la uzinele de desalinizare a apei marine.
Iranul a lansat peste 400 de rachete balistice asupra Israelului de la începutul războiului declanşat de SUA şi Israel pe 28 februarie, dintre care 92% au fost interceptate, a declarat duminică un purtător de cuvânt al armatei israeliene citat de AFP.
"Am obţinut rate de interceptare excelente, cu o rată de succes 92%", şi numai patru impacturi directe, a spus acest purtător de cuvânt, locotenent-colonelul Nadav Shoshani.
Nu este însă clar câte rachete interceptoare au fost consumate şi care este acum nivelul stocului acestor resurse ale sistemele antiaeriene israeliene în urma atacurilor iraniene, atacuri efectuate de asemenea cu drone, nu doar cu rachete balistice.
Două astfel de rachete iraniene au lovit sâmbătă seara oraşele Dimona şi Arad din sudul Israelului, rănind peste 100 de persoane şi provocând pagube extinse în zonele rezidenţiale. La Dimona se află un centru strategic de cercetare nucleară, situat la aproximativ cinci kilometri de locul impactului.
Cele două rachete nu au putut fi interceptate şi au lovit direct ambele oraşe. Acest atac iranian a venit ca represalii după ce bombardamentele americano-israeliene au lovit complexul iranian de îmbogăţire a uraniului de la Natanz.
Israelul are o apărare antiaeriană stratificată, formată din sistemele "Cupola de Fier" (Iron Dome), "Praştia lui David" (David's Sling) şi "Săgeata" (Arrow).
De partea sa, Iranul deţinea cel mai mare stoc de rachete balistice din Orientul Mijlociu înainte de război. Acest arsenal include rachete de diferite tipuri, cu raze de acţiune despre care se credea că nu ar depăşi 2.000 de kilometri, dar vineri două rachete balistice iraniene au fost lansate în direcţia bazei americano-britanice Diego Garcia, situată în Oceanul Indian la circa 4.000 de kilometri de Iran.
Printre rachetele lansate asupra Israelului au fost şi unele cu muniţii cu dispersie, care sunt mai dificil de neutralizat pentru scuturile antirachetă ale Israelului.
Dimensiunea stocului iranian de rachete balistice înainte de război este necunoscută, estimările variind de la circa 2.500, de către armata israeliană, până la aproximativ 6.000, potrivit altor analişti.
Programul iranian de rachete balistice se bazează în mare parte pe proiecte nord-coreene şi ruseşti şi a beneficiat de asistenţă chineză. Aceste rachete sunt lansate atât cu ajutorul lansatoarelor mobile de la suprafaţă cât şi din silozuri subterane, aceste instalaţii fiind o ţintă predilectă a bombardamentelor americano-israeliene aflate în desfăşurare, conform Agerpres.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a vizitat duminică o zonă din apropierea principalului centru nuclear al Israelului care a fost lovită de o rachetă iraniană şi a îndemnat acolo şi alte ţări să se alătură războiului împotriva Iranului, deşi a susţinut că deja Israelul şi SUA "zdrobesc" inamicul şi "câştigă bătălia", transmit agenţiile AFP şi EFE.
Cu măsuri stricte de securitate, Netanyahu a vizitat oraşul Arad din sudul Israelului, unde o rachetă iraniană a lovit sâmbătă seara clădiri rezidenţiale, rănind peste 60 de persoane, dintre care 10 grav, după ce o altă rachetă iraniană a lovit în apropiere şi oraşul Dimona.
La Dimona, oraş situat la 30 de kilometri de Arad, se află cea mai mare instalaţie nucleară a Israelului. Atacul iranian cu rachete în acea zonă a venit ca represalii după ce bombardamentele americano-israeliene au ţintit complexul iranian de îmbogăţire a uraniului de la Natanz.
"Vom lovi regimul (iranian n.red). Vom lovi Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice, această bandă de criminali", a clamat Netanyahu, vorbind din mijlocul dărâmăturilor provocate de racheta iraniană la Arad.
"Şi îi vom lovi personal, pe liderii lor, instalaţiile lor, activele lor economice", a adăugat el, adresându-se unui grup selectat de jurnalişti, în timp ce majorităţii instituţiilor media li s-a refuzat accesul.
"Israelul şi Statele Unite colaborează pentru binele lumii" în războiul lor împotriva Iranului, "câştigă această bătălie" şi "zdrobesc inamicul", rămânând în acelaşi timp "ferme" în hotărârea lor, a susţinut mai departe şeful guvernului israelian.
Prin urmare, a continuat el, "a sosit momentul ca liderii celorlalte ţări să se alăture. Mă bucur să spun că văd că unii încep să meargă în această direcţie, dar este nevoie de mai mult", a indicat Netanyahu.
Cât despre obiectivele războiului împotriva Iranului, el a enunţat din nou printre acestea "destructurarea completă a programului său nuclear, a programului de rachete balistice şi a capacităţii sale de a produce componente pentru ambele programe". "Suntem pe drumul cel bun pentru a realiza acest lucru", a adăugat Netanyahu despre acest obiectiv. Dar atât el cât şi preşedintele american Donald Trump urmăresc în principal schimbarea regimului de la Teheran, pentru controlul politic şi asupra resurselor.
Premierul Benjamin Netanyahu a ordonat armatei israeliene să distrugă toate podurile din sudul Libanului folosite de gruparea armată pro-iraniană Hezbollah, a declarat duminică ministrul apărării, Israel Katz, citat de AFP.
Ordinul dat de prim-ministru şi de ministrul apărării vizează în primul rând podurile peste râul Litani, dintre care două au fost deja distruse miercurea trecută; cursul râului trece la aproximativ 30 de km de frontiera israeliană.
Operaţiunea urmăreşte să împiedice transportul de arme către sud şi "activităţile teroriste" ale Hezbollah, a arătat Katz.
Forţele armate israeliene trebuie de asemenea "să accelereze distrugerea caselor libaneze din satele de contact", cum s-a procedat deja la Beit Hanoun şi Rafah în Fâşia Gaza.
De la începutul atacurilor Israelului şi Statelor Unite împotriva Iranului, gruparea şiită libaneză Hezbollah a lansat cu rachete spre teritoriul israelian, pentru a-i sprijini pe iranieni, ceea ce a determinat Israelul să lanseze o ofensivă în Liban.
Statele Unite au respins propunerea Rusiei, care a stârnit totuși îngrijorări în Europa, pe fondul tensiunilor transatlantice în creștere. Moscova ar fi propus un schimb: Kremlinul să înceteze furnizarea de informații către Iran, precum coordonatele precise ale unor obiective militare americane din Orientul Mijlociu, dacă Washingtonul ar opri sprijinul informativ pentru Ucraina, potrivit POLITICO.
Două persoane familiarizate cu negocierile au declarat că propunerea a fost făcută de emisarul rus Kirill Dmitriev către reprezentanții administrației Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, în cadrul unei întâlniri de săptămâna trecută la Miami.
SUA au respins oferta, au precizat sursele, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității discuțiilor. Dmitriev a catalogat ulterior informația drept „falsă” într-o postare pe X.
Cu toate acestea, simpla existență a unei astfel de propuneri a alarmat diplomații europeni, care se tem că Moscova încearcă să creeze o ruptură între Europa și SUA într-un moment critic pentru relațiile transatlantice.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de aliați pentru refuzul de a trimite nave de război în Strâmtoarea Hormuz. Vineri, el i-a criticat dur pe aliații din NATO, numindu-i „LAȘI” și avertizând că „vom ține minte”.
Un diplomat european a calificat propunerea Rusiei drept „scandaloasă”, iar aceasta alimentează suspiciunile că întâlnirile dintre Witkoff și Dmitriev nu duc la progrese reale în direcția păcii în Ucraina, ci oferă Moscovei oportunitatea de a negocia direct cu Washingtonul, lăsând Europa pe margine.
Kremlinul a anunțat joi că negocierile de pace privind Ucraina, mediate de SUA, sunt „în impas”. Potrivit altor surse, Rusia a făcut mai multe propuneri legate de Iran, toate respinse de americani, inclusiv una privind transferul uraniului îmbogățit iranian în Rusia.
De la începutul războiului, Rusia și-a extins cooperarea militară și schimbul de informații cu Iranul. Presa americană a relatat că Moscova furnizează imagini din satelit și tehnologie pentru drone, însă Kremlinul a respins aceste informații, calificându-le drept „fake news”.
Donald Trump a sugerat recent o posibilă legătură între aceste acțiuni, afirmând că Vladimir Putin „probabil îi ajută puțin pe iranieni” și că, în același timp, consideră că SUA sprijină Ucraina.
Statele Unite continuă să furnizeze informații Ucrainei, chiar dacă au redus alte forme de sprijin. Schimbul de informații a fost suspendat temporar anul trecut, după un incident tensionat între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ceea ce a provocat îngrijorare în rândul aliaților.
Un diplomat european a încercat să minimizeze impactul, menționând că Franța furnizează acum o mare parte din informațiile militare pentru Ucraina.
Cu toate acestea, schimbul de informații rămâne unul dintre ultimele piloni esențiali ai sprijinului american pentru Kiev, după reducerea ajutorului financiar și militar. SUA continuă livrările de arme printr-un program coordonat de NATO, însă acestea sunt afectate de presiunile generate de conflictul dintre SUA și Iran.
Recent, administrația Trump a decis să relaxeze sancțiunile asupra petrolului rusesc pentru a stabiliza piața, decizie care a stârnit critici dure din partea liderilor europeni, inclusiv a cancelarului german Friedrich Merz.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat sâmbătă că SUA vor lovi centralele electrice iraniene dacă Iranul nu redeschide în 48 de ore Strâmtoarea Ormuz, transmite dpa.
"Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINŢĂRI, Strâmtoarea Ormuz, în 48 DE ORE exact din acest moment, Statele Unite ale Americii vor lovi şi şterge de pe faţa pământului diferitele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE " a scris el în reţeaua sa Truth Social (majusculele îi aparţin - n. red.).
Traficul prin strâmtoare este blocat de iranieni, în urma ofensivei americano-israeliene lansate în 28 februarie împotriva Iranului. Pe ruta respectivă se transportau înainte de conflictul extins între timp în Orientul Mijlociu circa 20% din petrolul şi gazele naturale lichefiate din lume.
Forţele armate iraniene au replicat la ameninţarea lui Trump că dacă sunt lovite instalaţii de carburanţi şi energetice din Iran, vor ataca infrastructura energetică legată de SUA în întreaga regiune.
Ali Mousavi, reprezentantul Teheranului la Organizaţia Maritimă Internaţională, a susţinut după câteva ore că prin Strâmtoarea Ormuz pot trece orice nave, cu excepţia celor care au legături cu "inamicii Iranului", fiind necesară pentru aceasta doar o coordonare prealabilă de securitate cu autorităţile iraniene.
Datele de monitorizare a navelor arată, conform Reuters, că au putut traversa strâmtoarea unele nave sub pavilion indian şi un petrolier pakistanez. Agenţia observă că Pakistanul are relaţii bune atât cu Iranul, cât şi cu Statele Unite şi cu Arabia Saudită.
Atacul iranian asupra bazei americano-britanice de pe insula Diego Garcia demonstrează că şi capitale europene precum Berlinul se află în raza de acţiune a tirurilor Teheranului, a declarat sâmbătă şeful Statului Major General israelian, Eyal Zamir, citat de dpa.
"Iranul a lansat o rachetă balistică intercontinentală în două trepte, cu o rază de acţiune de 4.000 de kilometri, către o ţintă americană de pe insula Diego Garcia", a precizat Eyal Zamir.
"Astfel de rachete nu sunt destinate să lovească Israelul", a avertizat Zamir. "Raza lor de acţiune ajunge până în capitalele europene - Berlin, Paris şi Roma se află toate în raza de ameninţare directă".
După trei săptămâni de război, regimul iranian a fost slăbit, a susţinut generalul Zamir, afirmând că Israelul se află "la jumătatea drumului" în operaţiunile sale.
El a avertizat că ofensiva israeliană împotriva Iranului va continua şi pe durata Paştelui evreiesc, sărbătoare care începe în seara zilei de 1 aprilie şi durează o săptămână. Sărbătoarea tradiţională evreiască marchează exodul israeliţilor din Egipt şi eliberarea lor din sclavie.
La trei săptămâni de la izbucnirea războiului, Iranul a menţinut sâmbătă o atitudine de sfidare, comentează dpa.
Potrivit postului public de televiziune IRIB, serviciul de informaţii al Gardienilor Revoluţiei islamice a declarat că a analizat "punctele vulnerabile ale inamicului" şi că pregăteşte un nou val de atacuri "folosind strategii noi şi sisteme mai avansate".
Gardienii Revoluţiei şi-au reînnoit ameninţările cu represalii în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii ţării.
Ali Akbar Velayati, consilier în materie de politică externă al liderului suprem, a fost citat de agenţia de presă iraniană Isna spunând că SUA şi Israelul "vorbesc atât de mult despre victorie, de parcă ar încerca să se convingă pe ele însele".
El a adăugat că lumea va fi diferită după încheierea războiului - "multipolară, cu Iranul ca axă principală a polului islamic", conform dpa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
