€ 5.0953 →
|
$ 4.3179 →
|
Photo by Eser Tokas: https://www.pexels.com/photo/perseid-27773418/
Astronomii au surprins una dintre cele mai mari stele cunoscute din Univers, care se află în plină transformare.
Este o stea aflată în plină transformare, o stea hipergigantă galbenă. Această descoperire ar putea reprezenta o etapă înainte de a intra în faza de supermovă, cea mai puternică explozie din Univers ce ar putea însemna colapsul stelar şi transformarea sa într-o gaură neagră, transmite vineri Space.com citând un material publicat luni, 23 februarie în revista Nature.
Steaua WOH G64 (cunoscută şi ca IRAS 04553-6825) este localizată într-o galaxie satelit a Căii Lactee, Marele Nor Magellanic (LMC). Se află la aproape 163.000 de ani lumină. Steaua este de aproape 1,540 de ori mai mare în comparație cu Soarele. Este de 30 de ori mai mare şi de nu mai puţin de 282.000 de ori estemai strălucitoare. WOH G64 a fost descoperită în anii 1970 și a avut până acum o aparenţă de stea roşie supergigantă, înconjurată de un inel dens, ori torus, de praf.
Totuşi, în anul 2014, aspectul acestei supergigante a început să se modifice. O echipă de astronomi, coordonată de Gonzalo Munoz-Sanchez de la Observatorul Naţional din Atena, a remarcat schimbarea culorii stelei, odată cu o mărire corespunzătoare a temperaturii la suprafaţa sa.
One of the largest known stars in the universe, WOH G64 — measuring more than 1,500 times the radius of the Sun — may now be approaching a catastrophic explosion, according to new research published in Nature Astronomy.
The study, led by Gonzalo Muñoz-Sánchez at the National… pic.twitter.com/yYa7mwPALJ— The Assam Tribune (@assamtribuneoff) February 24, 2026
Munoz-Sanchez şi colegii săi au hotărât că acest fapt trebuie să reprezinte transformarea unei supergigante roşii într-o hipergigantă galbenă rară. De asemenea, acest fapt ar putea însemna că astronomii sunt martorii unei stele care "moare" în timp real.
"Soarta stelelor cu mase iniţiale între 23 şi 30 de mase solare după ce evoluează în supergigante roşii este încă incertă. În acest caz, WOH G64 a fost cea mai extremă supergigantă roşie cunoscută, cu o masă estimată la aproximativ 28 de mase solare", a zis Munoz-Sanchez pentru Space.com.
"Rămâne neclar dacă astfel de stele explodează ca supernove, se prăbuşesc direct în găuri negre sau evoluează din faza de supergigantă roşie într-un stadiu de hipergigantă galbenă înainte de a-şi încheia viaţa. WOH G64 ar putea să ofere răspunsul la această întrebare", a mai spus el.
Rezultatele echipei înseamnă prima dovadă că un obiect stelar extrem îşi poate modifica temperatura şi evolua de la roşu la galben în decurs de un an, dar şi într-un mod lin şi silenţios.
"Acest lucru este deosebit de surprinzător, deoarece schimbările rapide ale stelelor sunt de obicei asociate cu procese violente sau abrupte", a mai susţinut Munoz-Sanchez.
Având doar 5 milioane de ani, WOH G64 este o stea tânără față de alte stele, precum Soarele, în vârstă de 4,6 miliarde de ani. Asttfel, poate părea surprinzător că a ajuns deja la capătul vieţii sale. Acest lucru este din cauza faptului că stelele masive, precum aceasta, "trăiesc repede şi mor tinere". Își ard rezerva de combustibil necesară pentru fuziunea nucleară mai rapid față de stelele de dimensiuni mai modeste.
Chiar dacă această durată de viaţă scurtă este valabilă pentru toate stelele masive, etapele finale ale vieţii acestor titani stelari nu sunt atât de sigure. De exemplu, nu toate supergigantele roşii îşi leapădă straturile exterioare, în contextul în care miezul lor se contractă pentru a deveni hipergigante galbene.
"Hipergigantele galbene sunt extrem de rare, deoarece reprezintă o fază de tranziţie de scurtă durată între stadiul de supergigante roşii şi eventuala explozie de supernovă", a spus Munoz-Sanchez. "În consecinţă, în prezent se cunosc doar un număr mic de hipergigante galbene confirmate, probabil doar câteva zeci de astfel de obiecte", a adăugat el.
O stea masivă are nevoie de un vânt stelar suficient de puternic pentru a îndepărta un înveliş exterior de material stelar anterior lepădat, astfel încât această transformare în stadiul de hipergigantă gabenă să se producă.
Un astfel de proces îi creşte foarte mult temperatura. Cu toate acestea, doar cele mai strălucitoare supergigante roşii pot cauza fluxuri de material suficient de puternice pentru a declanşa această fază de tranziţie ce duce în cele din urmă la moartea stelei.
Totodată, echipa a descoperit că WOH G64 nu este singură. Uriaşa stea face parte dintr-un sistem binar, în care coexistă cu o stea companion. Potenţiala cauză a transformării sale este complicată, dacă steaua principală trage cu lăcomie materie de la companionul său.
"Interacţiunile binare pot juca, de asemenea, un rol crucial în formarea hipergigantelor galbene", a spus Munoz-Sanchez.
"Dacă transferul de masă sau îndepărtarea anvelopei stelare are loc într-un sistem binar, anvelopa unei supergigante roşii poate fi parţial îndepărtată, ceea ce ar putea duce la evoluţia sa către o hipergigantă galbenă".
Cercetătorul a explicat că, într-un scenariu despre sistemele stelare binare, care consideră că evoluţia stelei are la bază interacţiunile cu companionul său, sistemul binar ar fi fost încorporat într-o anvelopă comună, un cocon de gaz ce înconjoară ambele stele şi care le face să pară ca o singură supergigantă roşie. Apoi, ejectarea parţială a acestei anvelope ar arăta cele două stele.
"Alternativ, chiar dacă sistemul este binar, tranziţia ar fi putut fi determinată de procese stelare intrinseci. În acest caz, steaua ar fi putut suferi un episod eruptiv extraordinar care a durat mai mult de 30 de ani şi acum revine la o stare galbenă, latentă. Ambele posibilităţi sunt extrem de rare, iar observarea oricăruia dintre cele două scenarii la scară temporală umană este aproape fără precedent", a adăugat Munoz-Sanchez.
Prin urmare, echipa de astronomi nu ştie încă dacă evoluţia stelei WOH G64 este o consecinţă a interacţiunilor cu steaua companion ori dacă metamorfoza în stadiul de hipergigantă galbenă este intrinsecă stelei în sine.
"Observaţii recente sugerează că unele dintre celelalte stele roşii supergigante extreme ar putea face parte, de asemenea, din sisteme binare. Înţelegerea dacă proprietăţile extreme ale acestor stele provin din natura lor intrinsecă sau din interacţiuni binare este crucială pentru studierea populaţiilor de stele masive evoluate, prezicerea morţii lor şi interpretarea supernovelor pe care le produc, fenomene care încă nu sunt pe deplin înţelese", a declarat Munoz-Sanchez.
Mai mult, înţelegerea naturii binare a stelei WOH G64 nu este doar cheia pentru înţelegerea vieţii sale, ci reste şi cheia pentru a-i explica finalul. Schimbul continuu de masă dintre cele două stele ar putea duce la coliziunea şi la fuziunea lor. Cu toate acestea, dacă interacţiunile dintre stele sunt mici ori inexistente, steaua principală ar evolua spre colapsul nucleului. În cele din urmă, ar rezulta fie o explozie de tip supernovă, fie un colaps gravitaţional al nucleului direct într-o gaură neagră.
"În termeni astronomici, WOH G64 pare a fi un sistem extrem de evoluat şi este posibil ca acesta să sufere 'în curând' un colaps al nucleului. În acest context, 'în curând' corespunde unei perioade de timp cuprinse între o sută şi câteva mii de ani', a zis Munoz-Sanchez. "Un astfel de eveniment ar fi extraordinar, dar rămâne foarte puţin probabil să se întâmple în timpul vieţii noastre", a mai zis el, conform Agerpres.
Vezi și - O nouă exoplanetă, descoperită de astronomi la 91 ani lumină de Soare
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
