Noua OUG privind lucrătorii străini riscă să blocheze economia si investitiile. Mediul de afaceri cere corecții urgente

Autor: Alexandra Curtache

CAIR își exprimă îngrijorarea profundă față de proiectul de OUG privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor care utilizează lucrători străini, precum și funcționarea agențiilor de plasare pe piața muncii. Deși recunoaște necesitatea combaterii muncii ilegale și a exploatării, confederația atrage atenția că soluțiile propuse sunt necorelate cu realitatea economică și riscă să blocheze activitatea mediului privat.

Înțelegem necesitatea combaterii muncii ilegale, creșterii trasabilității și prevenirii exploatării lucrătorilor străini, însă forma actuală a ordonanței introduce un set de măsuri disproporționate, necorelate cu realitatea economică și cu efecte directe de blocaj asupra mediului de afaceri românesc, în special în sectoarele deja lovite de un deficit major de forță de muncă – construcții, turism, industrie, servicii. 

Intermedierea obligatorie prin agenții – o măsură  cu risc major de monopol

Una dintre cele mai problematice prevederi ale proiectului este condiționarea recrutării lucrătorilor străini pentru viza D/AM2 (lucrătorii permanenți, sezonieri și transfrontalieri) de intermedierea exclusivă prin agenții de plasare autorizate, eliminând posibilitatea recrutării directe de către angajatori. 

Această măsură:

• creează riscuri reale de concentrare și monopolizare a pieței recrutării;
• transferă costuri semnificative către angajatori, fără beneficii demonstrabile; 
  penalizează companiile care au capacitatea, experiența și istoricul de a recruta legal și responsabil pe cont propriu.

CAIR consideră că intermedierea trebuie să rămână o opțiune, nu o condiție generală de acces la forța de muncă, în special pentru angajatorii deja validați și controlați de autoritățile statului.

Mai mult, avand in vedere multitudinea obligatiilor si responsabilitatilor introduse prin proiect care au drept consecinta cresterea costurilor la un nivel ridicat pentru angajatori, solicitam Guvernului sa aiba in vedere ca noua legislatie sa nu dezavantajeze companiile romanesti, prin mentinerea sau instituirea unor proceduri /exceptări de aducere a lucratorilor straini aplicabile doar unor situatii specifice dar pentru care, in practica, s-ar califica un număr redus de companii românești. O astfel de abordare ar distorsiona concurența, inclusiv in procedurile de achizitii publice. 

Anularea cererilor deja în lucru va duce la blocaje administrative  

Proiectul de OUG prevede crearea unei platforme digitale noi și migrarea forțată către aceasta, fără o perioadă de tranziție, inclusiv a proceselor de recrutare aflate în derulare. Astfel, ar urma anularea automată a cererilor și programărilor aflate deja în derulare și reluarea în totalitate a acestor procese de recrutare.

Acest lucru va duce la întârzieri în procesele de recrutare, iar lipsa forței de munca va avea drept consecințe:

• întârzieri sau chiar blocaje în derularea proiectelor publice și private, cu efect imediat inclusiv asupra activităților sezoniere (de exemplu, deschiderea sezonului estival în turism);
• imposibilitatea respectării termenelor contractuale, inclusiv pentru proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR;
• impact negativ direct asupra eforturilor de stoparea a declinului turismului din România.

Toate acestea vor duce la costuri semnificative pentru companii, ca urmare a reluării proceselor de recrutare, întrucât restituirea taxelor nu acoperă costurile reale și timpul deja investit de angajatori. În plus, vor determina pierderi financiare generate de blocajele/ întârzierea în activitatea companiilor, în lipsa forței de muncă necesare.  

În plus, noua ordonanță nu include termene clare de soluționare din partea autorităților. În lipsa acestora, crește riscul încetinirii viitoarelor procese de recrutare și, implicit, cel al apariției blocajelor în activitatea mediului de afaceri.

Costuri suplimentare nejustificate și discriminare

Noua ordonanță introduce o serie de obligații care cresc artificial costurile:

• pragul de întreținere de 50 euro/zi, complet nerealist pentru lucrători sezonieri veniți pentru muncă,
• majorări de taxe și preluarea unor costuri din țările de origine,
• obligația unor asigurări suplimentare de sănătate, care creează discriminare față de angajații români deja integrați în sistemul public prin contractul de muncă. 

Aceste măsuri nu descurajează abuzurile, ci descurajează recrutarea legală, afectând competitivitatea firmelor românești. 
Lista ocupațiilor deficitare – un filtru rigid care poate întârzia angajările legale  

CAIR atrage atenția că introducerea unei Liste a ocupațiilor deficitare care se actualizeaza la 6 luni ca etapă suplimentară în procesul de recrutare poate deveni, în practică, un factor de blocaj. Deficitele de personal sunt dinamice, diferă în funcție de proiecte și sezonalitate (ex. turismul), iar o listă actualizată la intervale mari riscă să nu reflecte nevoile reale ale economiei la momentul recrutării.

În absența unei actualizări frecvente și a unor termene garantate, lista nu accelerează recrutarea legală, ci poate introduce întârzieri suplimentare și impredictibilitate pentru angajatori – cu efect direct în costuri, termene și capacitatea de livrare a proiectelor. 

Sancțiuni disproporționate și reguli arbitrare

CAIR atrage atenția asupra:

• necesității clarificării articolului care prevede sancțiuni atunci când peste 20% dintre străinii încadrați în muncă, pe parcursul a șase luni consecutive, nu mai au drept de ședere valabil, deși acesta poate înceta în situații firești (finalizarea proiectelor, întoarcerea în țara de origine);
• sancțiunilor extreme, inclusiv suspendarea accesului la fonduri publice și achiziții publice, fără criterii clare de proporționalitate.

Astfel de măsuri pot conduce la blocarea activității unor companii perfect funcționale, cu impact negativ în lanț asupra economiei. 
Dincolo de aspectele punctuale, proiectul creează un dezechilibru major între obligațiile angajatorilor și efectele urmărite.  

Prin proiectul de act normativ se instituie obligații și contravenții disproporționate pentru angajatori și agențiile de plasare, concomitent cu extinderea unor drepturi/beneficii specifice pentru lucrătorii straini, în timp ce sarcinile administrative și costurile de recrutare, aducere și integrare în România cresc semnificativ pentru mediul privat. În aceste condiții, există riscul ca obiectivul principal — suplinirea deficitului de forță de muncă din economia României — să nu fie atins, iar contribuția așteptată a acestor lucrători, prin muncă, la menținerea activității economice și la creșterea PIB-ului să fie diminuată. Mai mult, prin acest dezechilibru de obligații și costuri suportate de angajatorii români, există riscul ca România să funcționeze doar ca etapă intermediară în mobilitatea lucrătorilor către state din vestul Europei, după ce costurile de recrutare și integrare au fost suportate de companiile din România. 

Obligații imposibil de aplicat în practică

Proiectul impune:

• declarații notariale individuale pentru cazare in cazul lucratorilor sezonieri;
• cursuri obligatorii de limbă română și acomodare culturală pe o perioadă de 6 luni;
• încărcarea pe platformă a contractelor de muncă înainte de sosirea lucrătorilor în țară.

În practică, aceste cerințe sunt greu sau imposibil de implementat, mai ales pentru companiile mari și pentru proiectele cu durată determinată, generând birocrație excesivă fără valoare adăugată reală.

Risc sistemic: eliminarea CNP-ului din cererea de muncă  

Ordonanța de urgență nu mai corelează cererea de muncă cu atribuirea CNP-ului, ceea ce creează blocaje majore:

• imposibilitatea declarării contribuțiilor;
• dificultăți în deschiderea conturilor bancare;
• imposibilitatea integrării reale a lucrătorilor în sistemul fiscal și social.

CAIR solicită Guvernului României

• Menținerea posibilității recrutării directe a lucrătorilor străini pentru viza D/AM2, pentru angajatorii validați, care indeplinesc un set de criterii minime de eligibilitate. 
• Introducerea unei perioade de tranziție funcționale, fără anularea cererilor aflate în derulare.
• Eliminarea sau recalibrarea costurilor și taxelor excesive.
• Stabilirea unor termene clare și realiste de soluționare a cererilor.
• Eliminarea regulii de 20% și a sancțiunilor disproporționate.
• Reintroducerea atribuirii CNP-ului la emiterea avizului de muncă.
• Simplificarea obligațiilor administrative și eliminarea celor imposibil de aplicat.
• Parcurgerea procedurii legislative ordinare, cu consultare reală și analiză de impact.
• Eliminarea condiționării rigide de Lista ocupațiilor deficitare, respectiv definirea unui mecanism flexibil - actualizare lunar, bazat pe date curente.

Astfel, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR), avertizează că, în forma actuală, această ordonanță nu combate eficient abuzurile, ci riscă să blocheze accesul legal la forța de muncă, să frâneze investițiile și să afecteze grav competitivitatea economiei românești. Confederația solicită Guvernului dialog real, corecții urgente și o reglementare echilibrată, care să combată abuzurile fără a penaliza angajatorii corecți și fără a pune în pericol proiectele de dezvoltare ale României.