Meditațiile, în vizorul Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat: Generează inegalități între elevi

Autor: Ion Voicu

O cercetare sociologică la care au răspuns părinți, profesori și elevi a fost prezentată în cadrul Galei Elevului de nota 10, organizată de către Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României.

Elevii spun că presiunea exercitată asupra lor pentru a obține performanță școlară este extrem de ridicată, peste 90% dintre respondenți recunoscând că fac meditații iar timpul liber săptămânal este limitat la doar câteva ore. Sportul și gestionarea emoțiilor sunt neglijate, ceea ce indică un dezechilibru între performanța academică și un stil de viață sănătos. Profesorii au confirmat, de asemenea, că presiunea psihologică și lipsa resurselor reprezintă principalele dificultăți. 

Un aspect esențial evidențiat de chestionarele aplicate elevilor și părinților este costul meditațiilor, care a devenit o practică aproape generalizată pentru obținerea performanței școlare. Costul mediu al meditațiilor a fost estimat la 1.600 de lei pe lună. Această realitate arată că performanța școlară de vârf este susținută, în mare măsură, de resurse financiare private considerabile, ceea ce generează inegalități între elevii care își permit și cei care nu își permit accesul la astfel de servicii suplimentare.
În același timp, părinții au precizat că au renunțat la concedii, hobby-uri sau cheltuieli personale pentru a putea acoperi costurile meditațiilor, considerând acest efort mai degrabă o datorie decât un sacrificiu, se arată în comunicatul Senatului.

Sistem educațional rigid, bazat pe memorare

De asemenea, a reieșit că sistemul educațional este perceput ca rigid, centrat pe memorare, și insuficient adaptat lumii digitale. Elevii au cerut mai multă practică, consiliere psihologică și vocațională reală, precum și integrarea unor ore dedicate educației digitale și protecției împotriva dezinformării. Un alt aspect subliniat a fost dorința elevilor de a avea zile alternative de învățare, răspândite pe tot parcursul anului, și nu concentrate într-o singură săptămână de tip „Școala altfel”. 
Toți părinții au subliniat faptul că programul „Școala Verde” nu a adus niciun beneficiu real în ceea ce privește conștientizarea ecologică a elevilor. Principala cauză invocată a fost lipsa de implicare a majorității profesorilor, ceea ce a transformat aceste zile într-o simplă pauză de la activitatea școlară, percepută mai degrabă ca zile libere atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.

Elevii din clasele terminale, școală numai dimineața

La întrebarea dacă este normal ca elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) să învețe în schimbul 2 sau chiar în schimbul 3, specialiștii – medici, psihologi și cadre didactice – au fost categorici, clar nu. Studiile arată că randamentul maxim al creierului se obține dimineața, între orele 10 și 12, iar concentrarea și capacitatea de memorare scad vizibil odată cu trecerea în a doua parte a zilei. În plus, învățarea pe timp de seară afectează calitatea somnului, sănătatea psihică și fizică a elevilor și crește nivelul de stres și oboseală acumulată.
În cazul elevilor de clasa a VIII-a și a XII-a, care susțin examene decisive pentru viitorul lor educațional, statul are obligația să le ofere cele mai bune condiții de studiu, ceea ce presupune accesul la programul de dimineață, resurse educaționale adaptate și sprijin psihologic.
A lăsa acești elevi să învețe în schimbul 2 sau 3 înseamnă a diminua șansele lor la performanță și a le pune sănătatea în pericol. Este nevoie de măsuri precum extinderea spațiilor școlare, reconfigurarea orarului național și regândirea priorităților astfel încât clasele terminale să beneficieze de programul optim pentru învățare – dimineața, fără a lăsa la decizia consiliului de administrație al instituției de învățământ să decidă acest aspect, așa cum se întâmplă în prezent.

Schimbare legislativă cu caracter prioritar, inițiată la Senat

„Nu putem cere excelență de la copii fără să le oferim cadrul adecvat pentru performanță. A învăța în schimbul 2 sau 3, mai ales în ani de examen, înseamnă a le limita șansele. Prin această inițiativă legislativă dorim să asigurăm egalitate reală de șanse și respectarea dreptului fundamental la educație de calitate”, a declarat av. Rodica Cușnir, președinta Comisiei pentru drepturile omului.
Proiectul legislativ va fi elaborat  de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse culte și minorități și depus în perioada imediat următoare. Acest demers are un caracter prioritar, întrucât răspunde unei nevoi urgente semnalate de elevi, părinți și profesori, și reprezintă un pas concret pentru sprijinirea performanței și protejarea sănătății tinerelor generații, anunță Comisia pentru Drepturile Omului.

La evenimentul desfășurat la Senat au participat personalități din mediul academic, medical, cultural și politic. Printre acestea s-au numărat pr. prof. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat, av. Cosmina Cerva, președinta Comisiei pentru constituționalitate, senatoarea Niculina Stelea, secretar al Senatului, acad. prof. univ. dr. Vlad Ciurea, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila”, precum și alți șefi de instituții, printre care Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei care a oferit 10 burse pentru elevi, Galina Rusu, secretar general al Ministerului Educației și Cercetării din Republica Moldova, Rareş-Petru Achiriloaie, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor.