MAI, precizări după ce Iohannis a contestat legea privind autoritatea poliţiştilor

Mihai Ciobanu / 08 ian 2019 / 17:52 Salveaza PDF Comentarii
CCR, statut politist, decizie. foto: Politia Romana - www.politiaromana.ro
Descriere foto: CCR, statut politist, decizie. foto: Politia Romana - www.politiaromana.ro

Proiectul de lege privind autoritatea poliţiştilor nu introduce atribuţii noi de securitate naţională pentru Poliţia Română, nefiind necesar avizul CSAT, precizează marţi Ministerul Afacerilor Interne.

Precizările MAI vin în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a sesizat luni CCR cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, susţinând, între altele, că printre atribuţiile principale ale Poliţiei Române sunt incluse măsuri de prevenire şi combatere a terorismului. 

"Încă de la început precizăm faptul că argumentele juridice vor fi prezentate şi susţinute, conform legii, la Curtea Constituţională a României. Însă, pentru a clarifica unele aspecte vehiculate deja în spaţiul public, putem face unele precizări de principiu. Astfel, situaţiile în care este nevoie de solicitarea avizului CSAT sunt stabilite extrem de clar de reglementările legale în vigoare. Proiectul de lege nu introduce atribuţii noi de securitate naţională pentru Poliţia Română. De fapt, prin Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, aflată în vigoare la acest moment, sunt deja stabilite atribuţii clare ale poliţiştilor în cazul unor acţiuni teroriste, iar noul proiect de lege nu face decât să realizeze o corelare a textelor actuale", arată MAI, într-un răspuns adresat Agerpres. 

Referire la sintagma "motive verosimile"



Totodată, Ministerul de Interne vine cu precizări şi în ceea ce priveşte sintagma "motive verosimile", criticată de şeful statului, pe motiv că aceasta nu este definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigenţelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar Constituţiei. Potrivit MAI, aceasta este identică celei de la art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la condiţiile de exercitare a dreptului la libertate şi siguranţă. 

"Este firesc ca legea de funcţionare a Poliţiei să fie aliniată jurisprudenţei CEDO, care beneficiază deja de o practică judiciară consistentă în ceea ce priveşte interpretarea acestei sintagme", informează MAI. Reprezentanţii MAI vin cu explicaţii şi referitor la critica şefului statului potrivit căreia folosirea de către poliţist a dispozitivelor cu electroşocuri reprezintă o măsură disproporţionată în raport cu scopul său prin raportare la Constituţie, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrităţii fizice a persoanelor vizate. 

Precizare privind dreptul de a utiliza dispozitivele cu electroşocuri



În replică, MAI arată că dreptul de a utiliza dispozitivele cu electroşocuri nu reprezintă o noutate legislativă, iar noua lege nu face decât să reformuleze art. 33 din Legea nr. 218/2002 (propus pentru abrogare), care face referire la ''bastoane cu şocuri electrostatice''. 

"Reformularea are în vedere, pe lângă actualizarea termenilor în raport cu evoluţia tehnică (deoarece nu doar bastoanele, ci şi alte dispozitive cu şocuri electrostatice sunt utilizate, în prezent, de foarte multe dintre poliţiile din lume), introducerea unor garanţii suplimentare pentru cetăţeni; spre exemplu, utilizarea acestora creează o serie de obligaţii pentru poliţist, de a solicita, în cel mai scurt timp, intervenţia serviciilor specializate în acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate, de a raporta verbal despre utilizarea dispozitivelor şi de a întocmi un proces-verbal", explică MAI. 

În ceea ce priveşte motivele pentru care s-a luat decizia de a se face aceste modificări legislative, Ministerul de Interne arată că acest proiect a apărut ca o necesitate după ce numărul de fapte de ultraj a înregistrat o creştere în anul 2017, culminând cu uciderea poliţistului Sorin Vezeteu, în gara din municipiul Suceava. 

"O altă nevoie a societăţii noastre este aceea ca cetăţeanul să cunoască procedurile poliţieneşti, astfel încât să diminuăm riscul unor abuzuri din partea poliţiştilor. Am fost conştienţi la iniţierea acestui proiect că în societatea românească este nevoie de mai multă transparenţă din partea instituţiilor statului", mai spune MAI. Reprezentanţii MAI precizează că proiectul a beneficiat de la început de susţinerea sindicatelor şi a organizaţiei profesionale a poliţiştilor. 

Vezi şi: Kovesi, plângere la CEDO. Toader, prima reacţie

Kovesi, contestație la CEDO după revocare. Ciutacu a explodat


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25