Contraamiral de flotilă (r.) Constantin Ciorobea a analizat în exclusivitate pentru DC News capacitatea României de a apăra într-un scenariu ipotetic Zona Economică Exclusivă, unde se află și resursele uriașe de gaz care vor fi exploatate în perimetrul Neptun Deep.

Amintim că potrivit reglementărilor internaționale, Zona Economică Exclusivă a unui stat nu e considerat teritoriu național, astfel că ea nu intră sub incidența celebrului Articol 5 al NATO.

„Dronele submarine se pot descoperi doar cu navele”, explică contraamiralul (r.) Ciorobea, care amintește însă de o soluție nouă pe care o are România, drone navale pentru identificarea minelor care ar putea identifica și drone.

„Sunt însă într-adevăr cumpărate împreună cu vânătoarele de mine britanice și niște drone care au capacitatea de a controla zona iar dacă identifică o mină ele pot identifica cu siguranță și o dronă care e mult mai mare”, a mai explicat acesta.

Provocarea însă e mare. „Problema e că aceste drone acoperă un perimetru îngust, nu poți efectua o căutare la nivelul Zonei Economice Exclusive, acest lucru trebuie să îl realizeze navele”, spune acesta.

Corveta ușoară pe care am cumpărat-o din Turcia și care va ajunge în curând în dotarea României are însă capacități de ultimă generație și de detectare și de luptă subacvatică

Navă de patrulare din clasa Hisar, cunoscută și sub denumirea de corveta ușoară. Nava OPV TCG Akhisar, foto source: ASFAT

Contraamiralul (r.) Constantin Ciorobea a mai explicat că e aproape imposibil să protejezi întreaga Zonă Economică Exclusivă, însă infrastructura critică precum Neptun Deep poate fi apărată și de nave de patrulare moderne. Un astfel de exemplu e corveta ușoară din clasa Hisar cumpărată recent din Turcia.

„Trebuie luate măsuri, dar să supraveghezi întreaga Zonă Economică Exclusivă e aproape imposibil. Nu pot nici americanii să controleze în Golf nivelul de drone, cu toată tehnologia lor, iar la cele marine și subacvatice e cu atât mai greu.

Nu cred că e cazul să ducem atât de departe analiza, la un atac rus asupra României în Zona Economică Exclusivă, dar spre exemplu nava care urmează să ajungă din Turcia, e vorba de corveta ușoară Hisar, ea are capabilități antisubmarine moderne și de descoperire și de atac”, a conchis Constantin Ciorobea.

Amintim că pe lângă corveta ușoară din Turcia, România a acordat în programul SAFE un contract pentru construcția a încă două astfel de nave de către nemții de la Rheinmetall. Navele ar trebui construite la Mangalia.

În ceea ce privește corveta ușoară turcă, ea are o lungime de 99,56 metri, o lățime maximă de 14,42 metri și un deplasament de aproximativ 2.300 de tone.

Propulsia este asigurată de o configurație CODELOD, cu patru motoare diesel și două motoare electrice sprijinite de patru generatoare diesel.

Această arhitectură îi conferă o viteză maximă de 24 de noduri, o viteză de croazieră de 12 noduri și o autonomie de aproximativ 4.500 de mile marine, putând opera până la 21 de zile fără a reveni în port. Platforma de zbor poate susține un elicopter de 10 tone și un UAV, iar nava este echipată cu două ambarcațiuni rigid inflatable de 7,5 și 5,5 metri.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News