Din punct de vedere a tehnicii legislative, o propunere similară a fost inițiată și respinsă în anii precedenți, tocmai deoarece există o diferență fundamentală între fumat, care implica ardere/combustie și vapat/ utilizarea de produse din tutun care nu arde, care generează aerosoli.
O astfel de asociere într-o singură definiție, în condițiile în care nu este fundamentată de date solide și de existența unei situații societale care implică necesitatea unei reglementări, contrazice orice principiu al unei bune legiferări.
Chiar Convenția Cadru privind Controlul Tutunului, ratificată prin legea nr. 332/2005, în liniile directoare elaborate în aplicarea articolului 8 din Convenție, precizează că fumatul ar trebui definit pentru a include: a fi în posesia sau în controlul unui produs din tutun aprins, indiferent dacă fumul este inhalat sau expirat în mod activ.
Daca s-ar adopta proiectul de lege, România ar fi singura țară din Uniunea Europeană care ar include aerosolii rezultați din utilizarea țigărilor electronice și aparatelor care încălzesc tutunul în definiția fumatului.
În toate statele membre UE care au o definiție legislativă a fumatului, acest proces este descris ca implicând ardere/combustie. Niciun stat nu include vapatul/ utilizarea de produse din tutun care nu arde in definiția fumatului.
Situația utilizării țigărilor electronice și a produselor din tutun care nu arde în Uniunea Europeană Statele în care este permisă folosirea e-cig și HnB în spații închise:
Marea Britanie
Bulgaria
Danemarca (permis, cu anumite excepții)
Estonia (permis, cu anumite excepții)
Irlanda
Islanda (permis, cu anumite excepții)
Italia (permis, cu anumite excepții)
Slovacia
Spania (permis, cu anumite excepții- cladirile publice, mijloacele de transport în comun și centrele de sănătate și educație)
Elveția (în anumite orașe)
Cehia (restricționat în spații publice închise și la locul de muncă- spații special amenajate) Suedia (se poate fuma în baruri/cluburi, în spații special amenajate, iar în afara spațiilor HORECA este permis)
Statele în care folosirea țigărilor electronice si HnB este restricționată (se folosesc în spații special amenajate) în spații închise:
Austria (în afara spațiilor HORECA este permis)
Belgia (în afara spațiilor HORECA este permis)
Croația (în afara spațiilor HORECA este permis)
Finlanda ( interzis în spații publice închise, în afara spațiilor HORECA este permis)
Franța (permis în restaurante, în baruri/cluburi și în afara spațiilor HORECA)
Germania (interzis în spații publice închise , în afara HORECA este permis)
Slovenia (în afara HORECA este permis)
Luxemburg (interzis în spații publice închise, cu cateva excepții, iar în afara HORECA este permis)
Olanda (HnB este restricționat, în afara spațiilor HORECA este permis)
Polonia (în afara spațiilor HORECA este permis)
Portugalia (în afara spațiilor HORECA este permis)
Statele în care este interzisă folosirea țigărilor electronice și HnB în spații închise:
Cipru (în afara spațiilor HORECA este permis, fără restricții)
Grecia (în afara spațiilor HORECA este permis, fără restricții)
Ungaria (afară este restricționat- spații special amenajate)
Letonia (la locul de muncă și în afara spațiilor HORECA este restricționat- spații special amenajate)
Lituania (țigările electronice sunt interzise, mai puțin în afara spațiilor HORECA, iar produsele HnB sunt permise, cu excepția locului de muncă, unde sunt restricționate)
Malta (în afara spațiilor HORECA este permis)
Norvegia (în afara spațiilor HORECA este permis)
Observații cu privire la expunerea de motive a propunerii de modificare
În 2016, Romania a realizat cel mai mare salt pozitiv inregistrat vreodata de o tara, de 12 locuri, in domeniul politicilor de control al consumului de tutun, ca urmare a adoptarii legii de transpunere a Directivei privind produsele din tutun și a legislatiei de interzicere a fumatului in spatiile publice inchise, ajungand pe locul 7 de pe 19. Astfel Romania se află, alături de Irlanda, Irlanda, Malta, Norvegia și Ungaria în grupul-lider al tarilor europene cu legislații comprehensive anti-fumat.
În fapt, chiar expunerea de motive recunoaște acest fapt în primele alineate, urmând ca în alineatele imediat următoare să se contrazică, menționând că existenta legii a redus rata consumului, însă exista o rata alarmanta de consumatori – o cincime din populatie fumeaza zilnic (nu este indicata sursa acestei informatii si nici a celorlalte date pretins statistice) – deoarece legea s-a dovedit ineficienta ca mijloc de lupta impotriva fumatului.
Tot în expunerea de motive se afirmă că, Romania, în lipsa unui cadru legislativ (deși primul alineat subliniază eficienta legii in lupta impotriva fumatului), a devenit piață experimentală de desfacere a noilor produse din tutun, deși produsele erau prezente în câteva alte state înainte de lansarea în România (Japonia, Italia), fiind prezente în aproximativ 40 state global.
Mai mult, noile produse din tutun, dar și punerea pe piață a țigărilor electronice sunt reglementate extensiv de către Directiva privind produsele din tutun, transpusă în legislația din România prin Legea 201/2016. Conform legii, înainte cu 6 luni de punerea pe piață a acestor produse, producătorii/importatorii au obligația de a depune în sistemul EU-CEG al Comisiei Europene, la care statul membru are acces nelimitat (Ministerele Sănătății în general) un dosar cu toate ingredientele și emisiile, precum și studii relevante legate de produs. Autoritățile din statul respectiv analizeaza documentația și pot cere producătorilor/importatorilor informații și studii suplimentare.
Prin urmare afirmațile lipsei cadrului de reglementare și a "pieței experimentale" nu se susțin, arătând o lipsă de pregărire în fundamentarea actului legislativ.
Este indicată ca dovadă o rata de 2% a consumatorilor de astfel de noi produse, lasandu-se impresia ca 2% reprezinta un procent important (!). Se trece in cadrul aceleasi fraze de la tigarete electronice la noile produse din tutun generand impresia ca este vorba despre acelasi lucru : consumul lor masiv in randul tinerilor din Romania.
Totuși, aceste afirmația legată de utilizarea nu sunt susținute de date concrete, datele existente la nivel național indicând doar prevalența fumatului în rândul minorilor. Ca în toată expunerea de motive, se face o confuzie voită între fumatul țigărilor tradiționale și vapat/utilizare de produse din tutun care nu arde, deși există diferențe fundametale între acestea (de ex. lipsa combustiei), evidențiate de studii știintifice.
Adoptarea legislației anti-fumat, respectiv Legea 15/2016, a fost argumentată de existența unor dovezi științifice incontestabile legate de efectele nocive ale fumului de țigară asupra celor care sunt în preajma funătorilor, justificând astfel scopul protecției sănătății publice.
Nefumătorii pasivi expuși la utilizarea unui nou produs din tutun nu prezintă o creștere a expunerii la nicotină
Expunerea de motive a modificării legislative aduce in discutie consecintele consumului acestor noi produse in spatii publice, punandu-se egal intre fumatul pasiv si efectele consumului de produse din tutun asupra celor care sunt in preajma, deși nu există nicio dovadă științifică care să arate un efect similar fumatului pasiv în cazul utilizării țigărilor electronce și a produselor din tutun care nu arde.
Din contra, în cazul unor noi produse din tutun care nu arde există câteva studii privind calitatatea aerului, efectuate în mediu controlat dar și în mediu real care demonstreaza că nefumătorii pasivi expuși la utilizarea unui nou produs din tutun nu prezintă o creștere a expunerii la nicotină și nici o creștere a expunerii la nitrozamine specifice tutunului (TSNA), substanțe cancerigene.
Aceste studii au arătat că din cele 23 de probe reprezentative pentru calitatea aerului din interior analizate, doar nicotina și acetaldehida, precum și glicerină, au putut fi cuantificate în aer după utilizarea produsului din tutun care nu arde.
S-a demonstrat că utilizarea acestui produs nu a afectat negativ calitatea aerului in interior, așa cum a fost măsurată în baza nivelurilor de nicotină, TSNA și de particule suspendate respirabile din aer.
Prin urmare, nu se susține o justificare a proiectului de act normativ din punct de vedere a protecției sănătății publice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
