Acordul UE-Mercosur - Radu Miruță îl contrazice pe Florin Barbu: Nu a adus date. Acordul e un câștig direct pentru economia românească

Autor: Iulia Horovei

Acordul între Uniunea Europeană (UE) şi Mercosur, care avansează după sprijinul formal dat vineri de guvernele din cele 27 de state membre, încheie un ciclu istoric ce a început la Buenos Aires în 1999 şi care s-a caracterizat prin stagnări succesive şi relansări pe drumul pentru crearea celei mai mari zone de comerţ liber din lume.

Radu Miruţă, fost ministru al Economiei, în prezent ministru al Apărării Naţionale, afirmă că decizia României de a susţine acordul UE - Mercosur este net avantajoasă pentru ţara noastră.

Radu Miruță: Acordul UE-Mercosur, „un câştig direct şi substanţial pentru economia românească”

„Acordurile comerciale se fac pe date, negocieri şi argumente, nu pe can-can. Mercosur se judecă pe cifre, nu pe ţipete. Pe cifre în avantajul României, per ansamblu. Industria (auto, echipamente industriale, siderurgie) este clar avantajată. Agricultura a susţinut că este dezavantajată. Ambele sunt importante pentru România, deci balanţa trebuie analizată corect. Cifrele sunt reci şi fără culoare politică şi de aici pleacă decizia”, a precizat Radu Miruţă, vineri seara, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit fostului ministru al Economiei, „în anul 2023, România a exportat către ţările Mercosur produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale”.

„După semnarea acordului, aceste taxe devin aproape zero - un câştig direct şi substanţial pentru economia românească”, a mai punctat Radu Miruţă.

În ceea ce priveşte agricultura, el spune că, „potrivit datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din ţările Mercosur în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care se aplică taxe la nivel european”.

Miruță: „Decizia României de a susţine acordul UE - Mercosur este net avantajoasă pentru România”

„La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, aşadar, nesemnificativ. Datele transmise de Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii, analizate împreună, arată clar că beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură, care spune, dar nu a adus date. Am cerut explicit Ministerului Agriculturii să vină cu alte date care ar putea schimba această balanţă. Nici până astăzi, după ce decizia europeană s-a luat, nu a venit vreun răspuns. Concluzia este simplă şi bazată pe fapte: decizia României de a susţine acordul UE - Mercosur este net avantajoasă pentru România”, a explicat fostul ministru al Economiei.

Citește și: Acordul UE-Mercosur, votat peste capul ministrului Agriculturii: "N-am avut nicio discuţie în Coaliţie". Zamfir: E vorba de trădare!

Radu Miruţă a menţionat și că Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi ţările Mercosur se negociază de peste 25 de ani.

„Totul la vedere, nimic pe ascuns. Mai mult, anul trecut, preşedintele României a anunţat public poziţia oficială a României privind acest acord. Poziţie cunoscută de toţi cetăţenii României. Între timp, garanţiile cerute de România au fost negociate tehnic, iar România a obţinut ceea ce a solicitat. Europa are nevoie de noi pieţe de export. Europa trebuie să rămână un jucător comercial global. Acest acord este important pentru Uniunea Europeană şi este un câştig clar pentru România: vom exporta mai mult, vom avea acces la materii prime mai ieftine şi vom sprijini competitivitatea industriei româneşti. Verificarea produselor importate rămâne responsabilitatea fiecărui stat, de aceea avem ANSVSA, ANPC şi mecanisme de control. În plus, acordul prevede o serie de plase de siguranţă astfel încât fermierii noştri să nu aibă de suferit. Cum spuneam - politica mare e pe cifre, date, argumente, negociere, nu ţipete”, a mai scris fostul ministru al Economiei pe pagina sa de socializare. 

În ce constă acordul între UE și statele Mercosur

Consiliul UE a acordat vineri sprijin oficial, cu majoritate de voturi, pentru semnarea acordului de asociere cu Piaţa Comună a Sudului (Mercosur), aşteptată în zilele următoare.

Cu câteva ore înainte, ambasadorii permanenţi ai ţărilor comunitare ajunseseră deja la un acord politic.

Mercosur este format din Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Bolivia, şi are ca asociaţi Chile, Columbia, Ecuador, Guyana, Peru şi Surinam. Venezuela este suspendată din decembrie 2016.

Separate de peste 10.000 kilometri, cele două blocuri de ţări au o populaţie comună de circa 780 de milioane de persoane şi însumează aproximativ 25% din PIB global.

De la începutul negocierilor, principalele obstacole s-au concentrat asupra chestiunilor agricole, standardelor de mediu şi regulilor de acces pe pieţe.

Negocierile, reluate în 2023

După un preacord la care s-a ajuns în 2019, discuţiile au fost reluate în forţă în perioada 2023-2025. Pe 28 iunie 2019, UE şi Mercosur au ajuns la Buenos Aires la un acord de liber schimb, după 20 de ani de dialog.

Totuşi, abia pe 6 decembrie 2024 s-a ajuns definitiv, la Montevideo, la acordul ce creează cea mai mare zonă şi liber schimb din lume, dar care are nevoie să fie ratificat.

A ajunge la acest acord a fost o provocare pentru ambele părţi, întrucât ratificarea era blocată din 2019 de veto-ul unor ţări din UE, printre care Franţa şi Italia.

Antecedentele pactului comercial datează din 1995, când UE şi Mercosur au parafat la Madrid Acordul Cadru Interregional de Cooperare, care a fost calificat drept un pionierat, fiind primul între două uniuni vamale, scrie EFE.

De fapt, toate ţările membre, precum şi cele asociate, semnaseră cu UE acorduri de a treia generaţie şi beneficiau de programe comunitare de promovare a relaţiilor de afaceri.

Obiectivul, în prima fază a procesului, era de consolidare a relaţiilor politice, economice, de afaceri, culturale şi ştiinţifice, pentru ca, în a doua fază, să se liberalizeze schimburile prin armonizarea dintre cele două zone, în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). În primăvara anului 2000, Mercosur şi Uniunea Europeană au început la Buenos Aires negocierea zonei de liber schimb, pentru eliminarea taxelor vamale, a restricţiilor şi reglementărilor. De atunci, au avut loc circa 30 de runde de negocieri, într-un proces complex, cu frâne de câţiva ani.

Uniunea Europeană a fost tradiţional primul partener comercial al Mercosur, iar comerţul cu bunuri dintre cele două zone se ridică la peste 100 miliarde euro, conform datelor din 2024, notează Agerpres.