Vorbe precum ”nu ești cuminte, te dau la țigani” sau ”te îneci ca țiganul la mal” ascund, de fapt, destine tragice.
”Nu ești cuminte, te dau la țigani”. O vorbă neîntâmplătoare, spune profesoara Elena Radu. ”În timpul războiului, romii care locuiau la marginea satelor, căci nu le era permis să locuiască în sate, se ocupau cu diferite meșteșuguri. În momentul cotropirilor, s-a găsit soluția ca romii să salveze copiii, în căruțele cu coviltir, iar copiii erau dați de bunăvoie ca să continue neamul respectiv, moștenirea” a spus profesoara limba rromani, care reușește să educe elevii de peste 20 de ani, în interviul acordat DCNews.
”Mai e vorba ”Te îneci ca țiganul la mal”, care iarăși, oamenii, dacă ar cunoaște istoria, ar ști că pe timpul robirii, romii erau legați cu o funie de picior și le spuneau că dacă trec dincolo de mal, obțin certificatul de libertate. Când mai aveau 3-4 metri până la țărm, atunci era tras de sfoară și înecat” explică Elena Radu.
Profesoara s-a mai referit la vorba ”țiganu-i țigan chiar și-n ziua de Paști”: ”Asta e tot din timpul robirii, când, nici măcar de Paști, robul nu avea zi liberă și putea fi vândut chiar de Paști, el și familia lui”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News