Dosarul Ultra Pro Computer privește infracțiuni de delapidare și spălare de bani, prin intermediul unor tranzacții cu firme de off-shore, săvârșite în anii 2008-2009. Evoluția ulterioară a atras falimentul acestei societăți.
Contactată de redacție, prof. univ. dr. Gabriela Răducan din cadrul Răducan Licari Giambașu și Asociații SCA, unul dintre cei doi avocați ai patronatului Ultra Pro Computers (inculpatul Fughină Cristian), ne-a precizat că soluția pronunțată de judecătorii ÎCCJ este salutară, menită să restabilească ordinea de drept, după încălcări flagrante ale legii procesuale și ale reglementărilor profesiei de magistrat, de către instanța de fond.
Camelia Bogdan a reținut dosarul UtraPro
Avocatul a precizat că judecătorul căruia i se repartizase aleatoriu cauza și începuse cercetarea judecătorească a lipsit doar la un termen, respectiv cel din 22.01.2016. Doamna judecător Camelia Bogdan a fost desemnată prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel București nr.10/2016 să îl înlocuiască, ca judecător de permanență, numai pentru termenul din 22.01.2016.
În mod nelegal, doamna judecător Camelia Bogdan a reținut, ulterior acestei date, doar acest dosar. Toate celelalte dosare ale completelor judecătorului înlocuit au primit termen în luna februarie (când reintra acesta în ședințe). Însă, în dosarul Ultra Pro Computers, doamna judecător Camelia Bogdan a acordat alte termene și, ulterior, l-a soluționat, deși nu avea acest drept.
Înlocuire fără autorizare cu judecătoarea Bogdan
Mai exact, fără a existe vreo hotărâre a Colegiului de Conducere al Curții de Apel București (singurul organ abilitat, potrivit art.19 din Regulamentul de Odine Interioară a Instanțelor Judecătorești, să stabilească completele și să decidă înlocuirea judecătorilor din complete, numai în cazuri excepționale, pentru motive temeinice), în mod inexplicabil, doamna judecător Camelia Bogdan a "creat" completul "C7F-Continuitate" pentru a soluționa acest dosar, aspecte constatate, de altfel, și de Inspecția Judiciară. Curtea de Apel București a confirmat în scris, prin două adrese, atât faptul că nu a existat nicio decizie, nicio autorizare de înlocuire a judecătorului titular de complet, exceptând termenul de judecată din 22 ianuarie 2016, cât și faptul că nu există o hotărâre de colegiu prin care să se fi dispus <>.
[citeste si]
”Hotărârea adaugă la lege”
Această hotărâre se remarcă, însă, și prin alte nereguli grave, cum ar fi:
-desființarea nelegală a 24 de hotărâri judecătorești civile definitive prin hotărârea penală prin adăugarea la lege și încălcarea separării puterilor în stat [respectiv adăugarea la norma art. 25 alin.(3) CPP, normă care reglementează numai desființarea înscrisurilor ca instrumentum, iar nu și posibilitatea desființării unor hotărâri judecătorești, acestea neputând fi desființate decât prin intermediul căilor de atac, în condițiile legii];
-aplicarea unor norme care nu erau în vigoare la data pronunțârii sentinței, anume Directiva 2014/42/UE (care urma să intre în vigoare la cinci luni după pronunțarea sentinței), ca și Recomandarea nr.1 a Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF)- instrument care nu este implementat în legislația internă și, deci, nu există în drept;
-prin hotărâre, judecătorul a ordonat instanței superioare - ÎCCJ - ce anume să facă în apel etc.
A consfiscat onorariile notarilor, care nu erau părți în dosar
În plus a dispus direct prin hotărâre măsuri de confiscare extinsă pentru fapte anterioare anului 2012, aplicând un text legal ce nu putea fi aplicat pentru trecut (fapt statuat și de Curtea Constituțională) în privința unor terțe persoane care nu sunt părți în procesul penal [de pildă, a confiscat onorariile notarilor publici (cu tot cu TVA-ul statului-sic!] și a sechestrat bunurile acestora și "ale soțiilor, fostelor soții, rudelor de gradul I sau ale altor persoane", deși nici notarii, nici rudele acestora nu aveau nicio calitate în procesul penal], a dispus o dublă confiscare (și în natură și în echivalent) etc.
Persoanele cu conturi blocate de judecător, prejudiciate grav
Însă, ceea ce primează este preluarea nelegală și soluționarea dosarului atribuit unui alt complet, motiv pentru care s-a dispus anularea hotărârii și trimiterea acesteia spre rejudecare la Curtea de Apel București, încălcarea normelor privind legala compunere a instanței și respectarea repartizării aleatorii fiind una dintre cele mai grave încălcări pe care le-ar putea face un judecător, fiind vorba despre norme de organizare judecătorească de ordine publică, de forță superioară, menite să asigure ideea de stat de drept.
Rămâne de văzut și cum se va rezolva faptul că terțe persoane au avut conturile și bunurile sechestrate de ANAF mai bine de un an, neputând dispune de acestea, ceea ce le-a creat un grav prejudiciu patrimonial.
Traian Băsescu: Eu te știu cine ești!
Modul în care judecătoarea Camelia Bogdan a fost introdusă pe final în completul care a judecat dosarul ICA a fost contestat, de asemenea, pe motiv că nu s-a respectat repartizarea aleatorie, dar CSM a validat procedura, în 2014. Președintele Traian Băsescu, la putere în acel moment, se plângea doi ani mai târziu, când familia sa ajunsese în aceeași situație: ”Camelia Bogdan este, a intrat judecător în dosarul ginerelui. Un judecător care duce dosarul de-un an este schimbat şi la ultimul termen a intrat Camelia Bogdan. Păi bă, Bogdan, eu te ştiu cine eşti!”, spunea Traian Băsescu unui apropiat, conform unor înregistrari publicate de RTV.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
