”În bilanțul momentului nu sunt prinse cele 40 de miliarde de lei pe care statul trebuie să le plătească pentru plafonarea prețurilor la energie, TVA-ul ce trebuia returnat, cheltuielile amânate cu concediile medicale și costurile cu dobânzile care vor exploda”, declară Cristian Ghinea, într-un comunicat de presă.
„Câciu ne face cu «maimuța»! Cifrele bugetare sunt raportate fals, economia nu se conduce cu pulanul. Pe vremuri, taximetriștii ne făceau cu metoda «maimuța». Aveau un buton pe care apăsau ca să înregistreze kilometri în plus. E cam ce face Adrian Câciu cu cifrele pe buget. După ce i-a considerat «babuini» pe antreprenori, acum umblă cu metoda «maimuța» la buget, ca să spoiască cifrele”, a declarat Ghinea.
Conform cifrelor lansate în spațiul public de ministerul Finanțelor condus de Adrian Câciu, deficitul bugetar ar fi mai mic cu 1,15 puncte procentuale față de primul semestru al anului 2021, în contextul creșterii încasărilor la buget cu 22,9% și al majorării cheltuielilor cu 16,4%.
USR spune că bilanțul intermediar prezentat de Ministerul Finanțelor nu include:
– banii pentru concediile medicale, deoarece plata concediilor medicale e amânată.
– arieratele din TVA. ”Este clasică și e aproape regulă: când e PSD la butoane, nu restituie TVA la timp, chestie care îi ajută la raportări, dar produce blocaje în toată economia. Deși încasează cu 26,6% mai mult TVA, Câciu restituie companiilor doar cu 2% mai mult. Deci primește, dar nu plătește. TVA-ul încasat apare pe venituri, cel nerestituit nu apare pe cheltuieli”, potrivit USR.
– Costurile cu dobânzile mărite se văd doar puțin încă, dar tot sunt mari. Vor fi accelerat mai mari.
– Plafonarea prețurilor la electricitate și gaze. Este cea mai gravă: 40 de miliarde de lei, costul estimat de ANRE, lipsesc din acest bilanț de moment, transmite USR.
Citește și - Noi împrumuturi, la dobânzi RECORD! Ministerul Finanţelor a atras, marţi, 60 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni
Ministerul Finanţelor a atras, marţi, 60 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de luni, când a împrumutat peste 2,115 miliarde lei, la o dobândă de 8,65% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat benchmark, cu maturitatea reziduală la 115 de luni, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 60 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în valoare de 300 milioane de lei.
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iulie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale de 3,8 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 450 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 4,25 miliarde de lei, este cu 205 milioane de lei sub cea programată în luna iunie şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Citește și - Câciu aruncă cu cifre, românii nu înţeleg nimic: "Am venit cu 48 miliarde în economie, 25 miliarde au mers spre cetăţeni"
Câţi bani au costat, de fapt, măsurile sociale ale Guvernului PSD-PNL-UDMR de la începutul anului? În luna aprilie, coaliţia anunţa un cost total al pachetului de măsuri sociale de 17,3 miliarde de lei. Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a vorbit despre sumele care au intrat în economie de la începutul anului, fără să se înţeleagă însă mare lucru.
"10% e cifra zilei. 10% trebuie să taie fiecare minister din bugetul pe care îl are?", a întrebat Sabina Iosub, la emisiunea În Faţa Naţiunii de la Antena 3.
Câţi bani spune Câciu că au mers spre cetăţeni
Preşedintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a afirmat pe 6 aprilie 2022, că pachetul de măsuri „Sprijin pentru România” are o valoare de aproximativ 17,3 miliarde de lei, din care peste 7 miliarde pentru pachetul social.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, vorbeşte despre 25 de miliarde lei, aproximativ 5 miliarde de euro, care au mers spre cetăţeni de la începutul anului.
"Da, dar vedeţi dvs, 10% sună foarte dur. 10% din bunuri şi servicii sau transferuri şi subvenţii înseamnă de fapt să renunţi la cheltuielile neesenţiale. De ce este necesar să faci asta?
Noi, de la începutul acestui an, am venit cu 48 miliarde de lei pachete de sprijin pentru cetăţeni şi economie. Aceştia nu erau în buget. Sunt aproape 10 miliarde de euro. Colectarea a crescut, e adevărat, şi pe seama inflaţiei, dar şi pe seama unei administrări mai eficiente din perspectiva modului în care funcţionează ANAF şi vama.
Dincolo de partea de creştere a veniturilor din perspectiva raportării la programarea bugetară, ai şi o parte de creştere a cheltuielilor, dar nu a cheltuielilor statului, ci a cheltuielilor făcute în interesul cetăţeanului şi economiei. Din cele 48 de miliarde, 25 sunt pentru cetăţeni, restul pentru economie.
Dau exemplu pe ce administrează Ministerul de Finanţe. Avem 4 miliarde de euro care au fost date către economie în primul semestru, din care 2 miliarde sunt deja infuzate în economie. 2 miliarde urmează pe semestrul II să intre în economie. Mai mult decât atât, schema de ajutor de stat de 1 miliard de lei pe intreprinderile mari. Sunt elemente pe care trebuie să le acoperi cu nişte surse de finanţare care sunt din două direcţii: venituri suplimentare sau redistribuire de cheltuieli", a replicat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice.
Întrebat dacă este adevărat că singurul minister care a spus că ar putea renunţa la cei 10% este ministerul Sănătăţii, Câciu a evitat un răspuns concret.
"Nu aş vrea să spun care minister a spus, care minister a solicitat în plus. Ideea de bază e că ministerele sau ordonatorii de credite care vor primi în plus sunt coordonatorii programelor din pachetele de sprijin. La Ministerul Energiei avem o schemă, scheme sociale care se ccordonează de două ministere. Pentru fiecare program din acest pachet cu care statul a venit se vor primi bani în plus, dar nu peste ce a fost. Nu e doar o adăugare. E o reaşezare. În interior, ce nu este esenţial începe să fie sterilizat din perspectiva bugetului", a mai transmis ministrul Câciu.
Haos total în declarațiile lui Câciu. Românul are nevoie de subtitrare pentru a înțelege
Adrian Câciu are nevoie de subtitrare când vorbește pentru ca tot românul să înțeleagă ce spune. Este un haos total în ceea ce explică, dovadă declarațiile de mai jos pe care le-a făcut la Antena 3.
„Principiile de construcție a pensiei sunt Bismark. Principiile de finanțare sunt un mix între Beveridge, care înseamnă finanțarea din taxe și din contribuții. Principiile de finanțare sunt diferite de principiile prin care se construiește dreptul la pensie. Dreptul la pensie este una, finanțarea este alta. Unii politicieni au zis că acest sistem se apropie de final, că va colapsa. Nu va colapsa.
Mai mult decât atât, dacă suntem corecți în societate și plătim toți contribuții, nu ai cum să colapsezi. Un element care a fost adus în discuție în analizele pe care le-am făcut și în discuțiile cu mediul de afaceri, recunoscute de mediul de afaceri, noi avem 1,5 milioane de persoane care sunt ocupate în alte forme, ei sunt lucrători practic, dar în alte forme permise de Codul Fiscal. Nimeni n-a lucrat ilicit, dar nu plătea contribuții. Și atunci evident că ai un deficit mai mare sau acest Beveridge care trebuie să îți vină din taxe de la toți pentru pilonul 1 de pensii deranjează. Haideți să plătim toți aceste constribuții!”, a zis Adrian Câciu la Antena 3, în emisiunea Sabinei Iosub. CITEŞTE AICI MAI MULTE!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
