Orașul a devenit un model european de economie circulară urbană, fiind primul din UE care a adoptat strategia de „zero deșeuri”. Totul a fost posibil printr-o combinație între voință administrativă, infrastructură adaptată, educație civică și tehnologizare. În București, în schimb, colectarea selectivă rămâne un eșec cronic, iar sistemul de gestionare a deșeurilor este fragmentat, opac și adesea ineficient.

Ljubljana: infrastructură, transparență, participare

Ceea ce a reușit Ljubljana ține strict de strategie, spun specialiștii:

a creat un sistem unitar, clar și coerent pentru toate tipurile de deșeuri,

a introdus containere inteligente pentru colectare diferențiată, cu monitorizare digitală,

a implicat populația prin campanii constante de educație și feedback,

a stabilit obiective clare pentru reducerea cantității de deșeuri reziduale.

Totul a fost gestionat de compania publică Snaga, care a devenit un exemplu internațional de eficiență administrativă în domeniul deșeurilor urbane.

În București: 6 sectoare, 6 abordări haotice

Capitala României are, teoretic, legislația necesară pentru a gestiona deșeurile modern. Dar în practică:

fiecare sector are propriul operator sau contract,

nu există standarde unitare pentru tipurile de colectare,

pubelele lipsesc sau sunt amplasate haotic,

colectarea selectivă este mimată, iar reciclarea reală este minimă.

În multe zone, ghenele dintre blocuri sunt insalubre, iar cetățenii nu sunt informați sau stimulați să recicleze. Deși legislația europeană impune ținte clare pentru reciclare, Bucureștiul rămâne cu un procent rușinos de doar 3% deșeuri reciclate.

Sectoarele bucureștene fac pași extrem de timizi în această direcție. Sectorul 3, de exemplu, a demarat în ultimii ani o serie de reforme și investiții care încearcă să aducă sistemul de salubrizare pe un drum coerent. A fost înființată o direcție proprie de salubritate, au fost implementate platforme de colectare îngropate în mai multe zone, iar sistemul de colectare separată a fost extins, având aproximativ 3000 de puncte de colectare, atât subteran cât și suprateran. Chiar dacă rezultatele sunt încă inegale și comportamentul cetățenilor nu s-a schimbat fundamental, administrația Sectorului 3 este, de departe, cea mai avansată în ceea ce privește infrastructura și inițiativa publică din domeniul gestionării deșeurilor. Un alt exemplu de menționat este Sectorul 6, care colectează deșeurile, pe 4 fracții și are o direcție proprie de salubrizare. Sectorul 1 abia în anul 2025 a început să implementeze un sistem de pubele îngropate, iar Sectorul 2 a implementat un sistem care nu este funcțional din cauza procedurilor greoaie.

Cum poate Bucureștiul să învețe de la Ljubljana

Pentru ca Bucureștiul să nu rămână corigent la capitolul deșeuri, este nevoie de:

unificarea standardelor de colectare la nivel metropolitan,

digitalizarea completă a procesului de salubrizare și trasabilitate a deșeurilor,

penalizări clare pentru lipsa colectării selective la sursă,

investiții în centre de sortare și compostare locale,

stimulente pentru cetățeni (reducerea taxei pentru reciclare activă, de exemplu).

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News